ICCJ. Decizia nr. 6879/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin decizia penală nr. 526 din 25 noiembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Craiova a fost admis apelul declarat de inculpatul B.C.M., s-a desființat în parte sentința penală nr. 649 din 4 octombrie 2004, pronunțată de Tribunalul Dolj și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Au fost menținute dispozițiile sentinței cu privire la încetarea procesului penal privind pe inculpatul S.C.V.
S-a reținut că judecarea cauzei în primă instanță a avut loc în lipsa inculpatului B.C.M., care a fost citat la o adresă greșită.
Rejudecând, Tribunalul Dolj, prin sentința penală nr. 118 din 14 martie 2005, a condamnat pe inculpatul B.C.M., prin schimbarea încadrării juridice, din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (21) lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și alin. (21) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen., și art. 80 C. pen., la 3 ani și 6 luni închisoare.
în baza art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) și art. 80 C. pen., același inculpat a fost condamnat la 10.000.000 lei amendă penală.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a luat act că partea vătămată S.I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
în fapt s-au reținut următoarele:
în noaptea de 10 decembrie 2003, între inculpații B.C.M. și S.C.V., minor și martorul S.I., fiul părții vătămate S.I. a avut loc un conflict legat de achitarea consumației pe care au făcut-o la Barul D. din Craiova. După ce martorul a părăsit barul, inculpații s-au deplasat la domiciliul acestuia unde se afla partea vătămată S.I. care nu a vrut să le deschidă ușa pe care inculpații au lovit-o cu piciorul.
După o jumătate de oră, inculpații au revenit și pentru că partea vătămată a refuzat din nou să deschidă, cei doi au lovit cu insistență ușa până când aceasta a cedat și astfel au reușit să pătrundă în apartament, unde între timp venise și S.I.
Inculpații l-au amenințat pe S.I. și i-au solicitat 1.800.000 lei, susținând că le datorează acești bani.
Sub imperiul acestor amenințări, partea vătămată S.I. a scos din buzunar un teanc de bancnote, totalizând 10.000.000 lei, și a dat inculpaților 2.000.000 lei, punând apoi restul banilor la loc.
Inculpatul minor S.V. s-a repezit atunci la partea vătămată și i-a smuls din buzunarul pantalonilor banii.
Cei doi inculpați au cheltuit apoi prin baruri, suma de 4.500.000 lei.
Diferența de bani a rămas asupra inculpatului S.V. care a cumpărat 120 Euro.
Instanța a reținut că fapta inculpatului B.C.M. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și alin. (21) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
S-a apreciat că în cauză se justifică reținerea unor circumstanțe atenuante conform art. 74 lit. a) C. pen., întrucât inculpatul nu are antecedente penale, este tânăr și în faza de urmărire penală a dat dovadă de sinceritate, recunoscând și regretând faptele.
Prin decizia penală nr. 63 din 27 septembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția minori și familie, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Craiova și de inculpat.
S-a reținut că este neîntemeiată susținerea din apelul procurorului că nejustificat s-au reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante și că, oricum, în raport cu existența circumstanței agravante prevăzută de art. 75 lit. c) C. pen., instanța avea posibilitatea de a nu coborî pedeapsa sub minimul prevăzut de lege.
Instanța de apel a apreciat că se justifică reținerea circumstanțelor atenuante, precum și coborârea pedepselor sub limita minimă prevăzută de lege, pedepsele fiind corect individualizate.
S-a mai reținut că este nefondată susținerea inculpatului că nu se face vinovat de comiterea nici unei infracțiuni atâta timp cât din probe rezultă că acesta a acționat alături de inculpatul minor în sensul spargerii ușii apartamentului părții vătămate în timpul nopții.
Plasarea acestui inculpat la locul săvârșirii infracțiunii, alături de celălalt coinculpat, chiar dacă actele materiale concrete au fost comise efectiv de acesta din urmă, au fost fără îndoială de natură a spori temerea părții vătămate, înfrângându-i orice posibilitate de apărare, dar a fost și de natură a încuraja pe inculpatul minor la săvârșirea infracțiunii.
în consecință, și încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpat este corectă.
S-a apreciat, ca nefondată, solicitarea inculpatului de a se spori efectele circumstanțelor atenuante și a se reduce pedeapsa.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a declarat recurs, susținând că s-au aplicat inculpatului B.C.M. pedepse greșit individualizate prin reținerea circumstanțelor atenuante.
Recursul își găsește temeiul în dispozițiile art. 3859alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., și este fondat.
în condițiile în care inculpatul, împreună cu un minor a insistat să pătrundă în locuința părții vătămate în toiul nopții, în jurul orelor 24,00, și pentru că nu i s-a permis accesul, a distrus ușa, iar apoi a participat la amenințarea părții vătămate și la deposedarea acesteia prin violență de o sumă importantă de bani, vârsta acestuia și simplul fapt că nu are antecedente penale nu pot avea valențele unor circumstanțe atenuante.
Așa fiind, se constată că nejustificat s-a făcut aplicarea art. 74 lit. a) C. pen., pedepsele fiind astfel greșit individualizate.
în consecință, recursul procurorului va fi admis și conform art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., se vor casa în parte hotărârile numai cu privire la individualizarea pedepselor.
în rejudecare, vor fi înlăturate dispozițiile art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) și art. 80 C. pen., se vor majora pedepsele la un cuantum situat în limitele prevăzute de lege pentru cele două infracțiuni comise, urmând a se ține seama de participarea concretă a inculpatului la comiterea faptelor și de datele personale ale acestuia.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor.
Onorariul pentru apărătorul din oficiu s-a plătit din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6888/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6876/2005. Penal → |
|---|
