ICCJ. Decizia nr. 6908/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 451 din 24 martie 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, au fost condamnați următorii inculpați:
1. N.S.C., la 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 13 alin. (1), (2), (3) și (4), raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) și art. 2 pct. 2 lit. b) și c) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art. 14 raportat la art. 13 alin. (3) teza finală raportat la art. 2 lit. b) și c) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.; art. 189 alin. (3), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., și art. 329 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
în baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiționată din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 815/2002 a Tribunalului București și s-a contopit restul neexecutat de 228 zile închisoare, cu pedeapsa stabilită în cauză, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă arestarea preventivă de la 3 aprilie 2004 la zi.
2. E.E.A., la 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 13 alin. (1), (2), (3 și (4), raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) și art. 2 pct. 2 lit. b) și c) din Legea nr. 678/2001 prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art. 14, raportat la art. 13 alin. (3) teza finală și art. 2 lit. b) și c) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2), de art. 189 alin. (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), și de art. 329 alin. (2) și (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
în baza art. 65 C. pen., s-a interzis inculpatei, pe timp de 3 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea din 24 februarie 2004 și arestarea preventivă de la 26 februarie 2004 la 23 martie 2004.
în baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 s-a dispus confiscarea sumei de 80.000.000 lei de la inculpații E.E.A. și N.S.C., precum și confiscarea sumei de 200 Euro și a 3 telefoane mobile de la inculpata E.E.A.
Conform art. 169 C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpata E.E.A. a pașaportului seria 07030667 din 13 februarie 2003.
S-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă P.E.I.
Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
La data de 17 februarie 2004, părțile vătămate L.A.M. și P.E.E. au reclamat la secția 12 poliție, că în cursul lunii ianuarie 2004, au fost racolate și vândute de mai mulți proxeneți, fiind în final cumpărate de numitul T.M.D., zis D. contra sumelor de 200 și respectiv 250 dolari S.U.A. Acesta le-a dus în apartamentul din imobilul situat în str. Baba Novac închiriat de inculpata E.E.A., unde au fost obligate să se prostitueze contra unor sume de bani care erau date inculpatei, iar aceasta, la rândul său, le preda numitului T.M.D.
Urmare celor sesizate s-a făcut o descindere în apartamentul sus menționat. Aici au fost găsite inculpata E.E.A. și numita S.R.
Inculpata E.E.A. a arătat că a închiriat apartamentul la inițiativa numitului T.M.D. și că acesta le-a adus în apartament pe cele două părți vătămate în vederea practicării prostituției și i le-a încredințat spre supraveghere. A mai arătat inculpata că în cursul lunii ianuarie 2004, inculpatul N.S.C. a adus-o în apartament pe partea vătămată R.N., pe care o cumpărase de la un proxenet cu 350 dolari S.U.A., și pe care a încredințat-o inculpatei în vederea practicării prostituției.
S-a reținut că racolarea clienților se făcea prin anunțuri la mica publicitate.
Instanța a mai reținut că, în drept faptele, inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 13 alin. (1), (2), (3) și (4), raportat la art. 2 alin. (2) lit. a) și art. 2 pct. 2 lit. b) și c) din Legea nr. 678/2001 impunându-se schimbarea încadrării juridice dată prin rechizitoriu întrucât infracțiunile prevăzute de art. 189 alin. (3) și de art. 329 alin. (2) și (3) C. pen., sunt absorbite în infracțiunea prevăzută de Legea nr. 678/2001 și că art. 14 din Legea nr. 678/2001 a fost abrogat prin art. 34, raportat la art. 2 din Legea nr. 39/2003.
Prin decizia penală nr. 595/ A din 28 iunie 2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați, reținându-se că situația de fapt, vinovăția inculpaților și încadrarea juridică a faptelor au fost corect stabilite, iar pedepsele au fost just individualizate.
Inculpații au declarat recurs.
Recursurile au fost întemeiate pe dispozițiile art. 3859alin. (1) pct. 171, 18, 17 și 14 C. proc. pen.
S-a susținut că au fost încălcate dispozițiile art. 24 din Legea nr. 678/2001 întrucât judecata s-a desfășurat în ședință publică deși părțile vătămate erau minore astfel încât se impune casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, hotărârile fiind lovite de nulitate absolută conform art. 197 alin. (2) C. proc. pen.
S-a mai arătat că s-a comis o gravă eroare de fapt întrucât din declarațiile date de partea vătămată în faza de cercetare judecătorească și în apel rezultă că autorul faptei este numitul D., astfel încât se impune achitarea inculpatei conform art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
în subsidiar s-a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 320 C. pen.
S-a mai solicitat aplicarea art. 19 din Legea nr. 678/2001 și aplicarea art. 81 C. pen.
Examinând cauza în raport cu motivele de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
Primul motiv de recurs invocat de inculpați nu este fondat.
într-adevăr, conform art. 24 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, ședințele de judecată în cauzele privind infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 13 și de pornografie infantilă prevăzută de art. 18, nu sunt publice.
încălcarea acestor dispoziții legale nu constituie însă o cauză de nulitate absolută deoarece nu este menționată în art. 197 alin. (2) C. proc. pen. Potrivit acestor dispoziții legale sunt prevăzute sub sancțiunea nulității dispozițiile relative la publicitatea ședinței de judecată, nu și cele privind nepublicitatea acesteia.
în consecință, încălcarea dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 constituind o cauză de nulitate relativă, poate fi invocată numai de persoana căreia i s-a adus o vătămare și numai în cursul efectuării actului, când aceasta a fost prezentă sau la primul termen cu procedura completă.
Așa fiind, se reține pe de o parte că numai părțile vătămate minore s-ar putea prevala de existența acestei nulități și numai în termenul prevăzut de art. 197 alin. (3) C. proc. pen., ea neputând fi invocată direct în recurs de inculpați.
Este de reținut și faptul că de altfel, în primă instanță judecata s-a desfășurat în ședință nepublică și doar pronunțarea sentinței s-a făcut în ședință publică conform art. 30 alin. (1) C. proc. pen.
Nu este fondat nici cel de al doilea motiv de recurs întrucât situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost corect stabilite pe baza unei temeinice analize a materialului probator aflat la dosar.
Justificat nu au fost avute în vedere declarațiile date de părțile vătămate în faza de cercetare judecătorească și în apel, întrucât acestea sunt în contradicție cu celelalte probe administrate în cauză (procese verbale de recunoaștere a inculpaților din planșe foto, listing-urile convorbirilor telefonice, declarații martori M.M., L.V., M.M., C.S., C.S., G.F.I. și S.R.) și chiar cu declarațiile inculpatei E.E.A.
Este, de asemenea, nefondat motivul de recurs vizând greșita încadrare juridică a faptei întrucât, din probe rezultă că faptele au fost comise în scopul exploatării părților vătămate în sensul art. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, astfel încât faptele constituie infracțiunea de trafic de persoane și nu de proxenetism.
întrucât inculpații au depus la dosar acte (adresa D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial București și respectiv copia rechizitoriului nr. 3292/D/P/2005 emis de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial București) din care rezultă că aceștia au denunțat și facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane pentru infracțiuni prevăzute de Legea nr. 143/2000, se constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002.
Curtea apreciază că este nefondată critica formulată de inculpata E.E.A. cu privire la individualizarea modalității de executare a pedepsei întrucât în raport cu pericolul social concret al faptei, dar și cu poziția inculpatei pe parcursul procesului nu se poate reține că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea inculpatei de libertate.
Față de considerentele expuse se vor admite recursurile și conform art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., se vor casa hotărârile numai cu privire la cuantumul pedepselor aplicate inculpaților, care vor fi reduse urmare a aplicării art. 19 din Legea nr. 682/2002.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor.
S-a dedus la zi arestarea preventivă pentru inculpatul N.S.C.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6914/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6886/2005. Penal → |
|---|
