ICCJ. Decizia nr. 778/2005. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 778/2005
Dosar nr. 7160/2004
Şedinţa publică din 2 februarie 2005
Deliberând asupra recursului de faţă, constată:
Prin sentinţa penală nr. 1190 din 27 septembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, inculpatul B.D. a fost condamnat după cum urmează:
- în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., la 6 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;
- în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., la un an închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus durata arestării de la 11 martie 2003 la zi.
În baza art. 3002 C. proc. pen., raportat la art. 160b C. proc. pen. şi art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-au confiscat 0,84 gr. heroină constatându-se că 0,66 gr. heroină s-au consumat în procesul analizelor de laborator.
În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. d) C. proc. pen., s-au confiscat 31.878.000 lei consemnată la C.E.C., 620 dolari S.U.A. şi 50 Euro depuşi la B.N.R. şi 4 telefoane mobile ridicate conform dovezii seria B nr. 59852 din 14 martie 2003.
S-a reţinut în fapt că, la data de 11 martie 2003, s-au găsit în locuinţa inculpaţilor B.D. şi I.J., condamnată, de asemenea, în cauză, 24 de doze de heroină în greutate de 1,5 gr. destinate atât consumului propriu cât şi vânzării, precum şi o importantă sumă de bani.
Prin Decizia penală nr. 853/ A din 11 noiembrie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de cei doi inculpaţi.
Instanţa de apel a reţinut că din probele administrate rezultă cu certitudine comiterea faptelor de către inculpaţi.
S-a apreciat, de asemenea, că pedepsele au fost just individualizate.
Inculpatul B.D. a declarat recurs, susţinând că nu a comis infracţiunile. În subsidiar s-a susţinut că pedepsele nu au fost just individualizate.
Recursul îşi găseşte temeiul în dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 18 şi respectiv 14, dar nu este fondat.
Din procesul verbal de constatare, procesele verbale de verificare, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, declaraţiile martorilor S.S., I.E.V., I.C., L.M., R.S.I. şi din coroborarea declaraţiilor celor doi inculpaţi rezultă cu certitudine că inculpatul B.D. a traficat heroină şi a deţinut acest drog şi pentru consum propriu.
Aşa fiind, susţinerea că inculpatul nu a comis faptele pentru care a fost condamnat este neîntemeiată.
Se apreciază, de asemenea, că este neîntemeiată critica referitoare la individualizarea pedepselor având în vedere că s-au reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante şi în consecinţă i s-au aplicat pedepse sub limita minimă prevăzută de lege, în condiţiile în care faptele prezintă un grad ridicat de pericol social, iar inculpatul are antecedente penale şi nu are ocupaţie.
Examinând cauza şi în raport de dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că nu există nici un motiv de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu.
În consecinţă, recursul va fi respins, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce la zi arestarea preventivă.
Conform art. 191 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.D. împotriva deciziei penale nr. 853/ A din 11 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, reţinerea şi timpul arestării preventive de la 11 martie 2003 la 2 februarie 2005.
Obligă recurentul să plătească statului 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 februarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 776/2005. Penal. Legea 143/2000. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 781/2005. Penal → |
---|