ICCJ. Decizia nr. 928/2005. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 928/2005
Dosar nr. 6984/2004
Şedinţa publică din 9 februarie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 102 din 16 februarie 2004, Tribunalul Galaţi i-a condamnat pe inculpaţii:
- E.I.:
- în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen., la 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pe o durată de 2 ani;
- în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen., la un an închisoare.
Conform art. 33 şi art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa de 4 ani închisoare, sporită la 4 ani şi 2 luni închisoare şi interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen.
- D.S.D.:
- în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen., la 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pe o durată de 2 ani;
- în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., la 10 luni închisoare.
Conform art. 33 şi art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa de 3 ani, sporită la 3 ani şi 2 luni închisoare şi interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pe o durată de 2 ani.
- D.V.S.:
- în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen., la 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pe o durată de 2 ani;
- în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., la un an închisoare.
Conform art. 33 şi art. 34 C. pen., inculpata va executa pedeapsa de 3 ani închisoare, sporită la 3 ani şi 2 luni închisoare şi interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pe o durată de 2 ani.
- I.A.:
- în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (2) şi art. 76 lit. b) C. pen., la 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pe o durată de 2 ani;
- în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (2), art. 76 lit. d) C. pen., la un an închisoare.
Conform art. 33 şi art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa de 3 ani, sporită la 3 ani şi 2 luni închisoare şi interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pe o durată de 2 ani.
Faţă de inculpaţii E.I., D.S.D., D.V.S. şi I.A. s-a făcut şi aplicaţia dispoziţiilor art. 71 şi 64 C. pen., menţinându-se pentru fiecare măsura arestării preventive şi fiind dedusă prevenţia pentru inculpaţii D.S.D. şi D.V.S. de la 17 mai 2003 la zi, pentru inculpatul E.I. de la 18 mai 2003 la zi, iar pentru inculpatul I.A. de la 19 mai 2003 la zi.
- H.V.,
- I.V.C.,
- I.C.Şt.,
- S.G.B.,
- D.E., toţi în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., la câte un an închisoare, iar conform art. 81 C. pen., cu suspendarea condiţionată a executării acesteia pe un termen de încercare de câte 3 ani.
Au fost confiscate cantităţile de drog descoperite, precum şi sumele de 5.000.000 lei de la inculpatul E.I. şi 3.650.000 lei de la inculpatul D.S.D., dobândite din valorificarea drogurilor.
Inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat şi onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, avansate din fondul Ministerului Justiţiei.
Instanţa a reţinut, în fapt, că, în perioada octombrie 2002 – mai 2003, inculpaţii E.I., D.S.D., D.V.S. şi I.A., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat au cumpărat, deţinut, consumat şi revândut altor persoane droguri de mare risc, iar inculpaţii H.V., I.V.C., I.C.Şt., S.G.B. şi D.E. au deţinut astfel de droguri pentru consum propriu.
Inculpaţii E.I. şi D.S.D., foşti colegi de liceu în municipiul Galaţi, deşi primul s-a mutat în municipiul Bucureşti, au menţinut legătura.
În luna octombrie 2002, cei doi s-au întâlnit în municipiul Galaţi şi, la propunerea inculpatului E.I., care i-a comunicat că este consumator de droguri şi deţine o cantitate mare de astfel de substanţe, inculpatul D.S.D. a fost de acord să distribuie droguri în municipiul Galaţi.
De urmare, în mod repetat inculpatul D.S.D. s-a deplasat în Bucureşti, cumpărând de la inculpatul E.I. cannabis cu suma de 100.000 lei/gram şi pastile Ecstasy cu 300.000 lei/buc.
La rândul său, inculpatul E.I. cumpăra aceste substanţe de la alte persoane, indicate doar prin apelativele de P. şi A.
Cercetarea penală a stabilit că inculpatul D.S.D. întreţinea relaţii cu inculpata D.V.S., elevă la Liceul de Artă din Galaţi, locuind practic împreună într-o cameră din apartamentul părinţilor acesteia.
În această cameră erau depozitate drogurile aduse din Bucureşti de către inculpatul D.S.D. şi acesta, împreună cu inculpata D.V.S., consumau astfel de substanţe, iar celelalte le porţionau pentru a fi distribuite de către inculpat.
Inculpatul I.A. a cumpărat în mod repetat doze de cannabis precum şi două tablete Ecstasy de la inculpatul D.S.D., consumându-le atât singur cât şi cu martorii T.S.N. şi C.V.C.
În mai multe rânduri inculpatul D.S.D. a vândut cannabis inculpaţilor I.V.C., I.C.Şt. şi S.G.B., prieteni, foşti colegi de liceu, tranzacţiile având loc de regulă la capătul liniei 102 din micro 19, la preţul de 100.000 – 150.000 lei/ţigară.
Inculpaţii consumatori sus-menţionaţi au refuzat propunerea inculpatului D.S.D. de a cumpăra şi pastile Ecstasy, considerându-le drog foarte puternic.
În perioada decembrie 2002 – mai 2003, inculpatul D.S.D. a vândut cannabis pentru consum şi inculpaţilor D.E. şi H.V.
Pentru a proba activitatea infracţională a inculpaţilor, organul de urmărire penală s-a folosit de un investigator acoperit cu numele de cod D.C.
Acesta a cumpărat de la inculpatul D.S.D., la data de 7 martie 2003, cantitatea de 0,45 grame cannabis contra sumei de 400.000 lei, iar la data de 31 martie 2003, o pastilă Ecstasy inscripţionată A., cu suma de 350.000 lei.
În dimineaţa de 14 mai 2003, inculpatul D.S.D. s-a deplasat în Bucureşti, cumpărând de la inculpatul E.I. 30 grame cannabis, urmând la preţul, de 3.000.000 lei, să-l achite după revânzare.
În aceeaşi zi inculpatul D.S.D. a revenit în Galaţi la locuinţa inculpatei D.V.S., consumând împreună droguri după care inculpatul a porţionat cannabisul în doze de aproximativ 1 gram ambalate în pliculeţe.
La data de 16 mai 2003, inculpatul D.S.D. a fost surprins în flagrant de poliţie în timp ce încerca să vândă 4 pliculeţe cu cannabis.
Urmare percheziţiei efectuate în camera inculpatei D.V.S., au fost găsite alte 27 pliculeţe cu cannabis.
La data de 17 mai 2003 a fost efectuată o percheziţie şi la domiciliul inculpatului E.I. în Bucureşti, ocazie cu care acesta a fost surprins aruncând în vasul WC o cantitate de cannabis, fiind găsite mai multe pungi care conţineau cannabis tocat şi uscat, un cântar electronic şi un pachet cu foiţe pentru ţigarete.
Inculpatul D.S.D. a recunoscut implicarea sa în traficul de deţinere de droguri pentru consum, furnizând date despre alte persoane care au săvârşit infracţiuni prevăzute de Legea nr. 143/2000.
Şi ceilalţi inculpaţi şi-au recunoscut vinovăţia în săvârşirea faptelor, aşa cum a fost reţinută, prin declaraţiile date în cursul urmăririi penale, modificându-le, însă, în cursul judecăţii, în tendinţa de eliminare a importanţei şi contribuţiei lor la săvârşirea acestora.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi inculpaţii E.I., D.S.D., D.V.S., I.A., H.V.C., I.V.C., I.C.Şt. şi S.G.B..
În apelul parchetului hotărârea a fost criticată pentru omisiunea luării măsurii de siguranţă a obligării inculpaţilor la tratament medical, prevăzută de art. 113 C. pen. şi greşita reţinere a circumstanţelor atenuante, prevăzute de art. 74 C. pen., în favoarea acestora.
Inculpatul D.S.D. a invocat, pe de o parte, greşita sa condamnare întrucât nu s-a dovedit că plantele vegetale traficate şi cele găsite la locuinţa inculpatei D.V.S. sunt droguri în accepţiunea Legii nr. 143/2000, că nu a cunoscut că pastilele Ecstasy traficate conţin amfetamine iar, pe de altă parte, netemeinicia individualizării pedepsei, impunându-se atât reducerea cuantumului acesteia, cât şi aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen.
Aceleaşi motive au fost susţinute şi de ceilalţi inculpaţi, cu precizarea că inculpatul I.A. a solicitat schimbarea încadrării juridice din cele două infracţiuni reţinute, în infracţiunea unică prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000 şi de asemenea, să se constate că, în fapt, el a cumpărat pastilele Ecstasy cu bani adunaţi şi de la cei doi martori.
Prin Decizia penală nr. 618 din 19 noiembrie 2004, Curtea de Apel Galaţi a respins toate apelurile declarate în cauză, constatând că instanţa de fond a stabilit corect situaţia de fapt, încadrarea juridică şi a făcut o judicioasă analiză a mijloacelor de probă atunci când a constatat vinovăţia inculpaţilor.
De asemenea, a apreciat că pedepsele au fost bine individualizate şi că în cauză, în lipsa raportului medico-legal de expertiză prin care să se stabilească existenţa intoxicării cronice cu stupefiante, nu se justifică luarea măsurii de siguranţă prevăzută de art. 113 C. pen.
Decizia penală sus-menţionată a fost atacată cu recurs de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, care a criticat-o pentru greşita reţinere a circumstanţelor atenuante în favoarea inculpaţilor E.I., D.S.D., D.V.S. şi I.A., iar, oral, prin procurorul de şedinţă sub aspectul greşitei încadrări juridice, în dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, în loc de dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 în cazul inculpatei D.V.S., care nu a deţinut decât cannabis, drog de risc, cazuri de casare, prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 14 şi 17 C. proc. pen.
De asemenea, împotriva deciziei penale sus-menţionate au declarat recurs şi inculpaţii:
- E.I. care, oral, personal şi prin apărător, a criticat hotărârea sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei, solicitând reducerea acesteia ca efect al circumstanţelor atenuante reţinute şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen., caz de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.
- D.S.D. care prin motivele scrise a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., respectiv reducerea pedepsei şi aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen.
- D.V.S. sub aspectul greşitei încadrări juridice, solicitând schimbarea acesteia din infracţiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 4 din aceeaşi lege, în infracţiunea unică prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, întrucât, pe de o parte, activitatea de deţinere droguri este unică iar, pe de altă parte, s-a dovedit că a fost implicată numai în deţinerea de cannabis, substanţă stupefiantă prevăzută în Tabelul Anexă III la Legea nr. 143/2000, drog de risc.
Inculpata a mai criticat hotărârea şi pentru eroarea gravă a instanţelor în stabilirea situaţiei de fapt, în sensul că probele demonstrează că nu a avut cunoştinţă că inculpatul D.S.D. depozita în camera ei droguri, precum şi pentru greşita individualizare a pedepsei, care se impunea a fi redusă şi suspendată executarea conform art. 81 – art. 82 C. pen., toate cazuri de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 14, 17 şi 18 C. proc. pen.
- I.A., pentru greşita încadrare juridică în cele două infracţiuni prevăzute de Legea nr. 143/2000, deţinere de droguri în scop de consum, incriminată de art. 4 din Legea nr. 143/2000, fiind absorbită în infracţiunea prevăzută de art. 2 din aceeaşi lege, precum şi pentru greşita individualizare a pedepsei, care se impunea să fie micşorată, cazuri de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 14 şi 17 C. proc. pen.
- H.V. şi I.V.C., nemotivate în scris şi susţinute oral prin apărător în sensul reducerii pedepselor, caz de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.
Verificând hotărârea criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursurile nu sunt fondate.
Situaţia de fapt a fost corect reţinută de instanţe şi aceasta rezultă dintr-un material probator complex, coerent şi legal administrat în cele două faze parcurse de procesul penal.
Surprinderea în flagrant a inculpatului D.S.D., conform procesului verbal din 16 mai 2003, cu 4 pliculeţe conţinând doze cannabis, urmată de percheziţia domiciliară, din aceeaşi zi, la locuinţa inculpatei D.V.S., unde au fost găsite plante tocate şi uscate, cannabis, ambalate în alte 27 pliculeţe şi de percheziţia din 17 mai 2003 de la domiciliul inculpatului E.I., unde, de asemenea, au fost găsite droguri sub forma plantelor cannabis tocate şi uscate, au fost precedate de activităţi judiciare de supraveghere prin înregistrări ale convorbirilor telefonice ale inculpaţilor D.S.D. şi D.V.S., precum şi de infiltrare a investigatorului acoperit în reţeaua de traficanţi, obţinându-se, în baza indiciilor temeinice, mijloace de probă pentru stabilirea faptelor şi vinovăţia inculpaţilor.
Fragmentele vegetale ridicate de la domiciliile inculpaţilor D.V.S. şi E.I. au fost examinate în cadrul L.A.F.C.D.D.G.C.C.O.A., stabilindu-se că acestea sunt cannabis, conţinând substanţa activă tetrahidrocannabinol (THC).
Acelaşi drog, cannabis, a fost identificat în fragmentele vegetale predate de investigatorul acoperit pe care le-a „cumpărat" de la inculpatul D.S.D. la data de 7 martie 2003.
Pastila A. procurată de acelaşi investigator de la acelaşi inculpat, la data de 31 martie 2003, cu suma de 350.000 lei, conţine, conform analizei fizico-chimice, substanţa activă amfetamină, drog de mare risc, înscris în Tabelul II la Legea nr. 143/2000.
Aceste mijloace de probă au fost coroborate cu declaraţiile inculpaţilor date în cursul urmăririi penale, din care rezultă fără echivoc participarea lor la săvârşirea infracţiunilor imputate.
Relevante sunt declaraţiile inculpatului D.S.D., scrise personal şi respectiv, consemnate de procuror cu asistenţa apărătorului, din care rezultă că drogurile, cannabis şi pastile Ecstasy, le depozita în camera inculpatei D.V.S., prietena lui, cu care consuma împreună astfel de substanţe şi în prezenţa căreia porţiona cannabisul în doze ambalate în pliculeţe, încercând chiar calitatea drogului, fumând câte o ţigară.
Susţinerile acestuia sunt confirmate prin declaraţiile inculpatei D.V.S., care arată că a acceptat să ţină drogurile în camera ei gândind că inculpatul D.S.D. le va vinde în filele următoare, ştiind că el le vinde repede.
Aceeaşi inculpată a precizat că ştia că inculpatul sus-numit vinde o pastilă Ecstasy cu 350.000 – 400.000 lei, iar cannabisul cu 200.000 – 300.000 lei.
Ceilalţi inculpaţi au recunoscut, de asemenea, faptele imputate.
Şi în cursul judecăţii inculpaţii au recunoscut săvârşirea infracţiunilor, cu modificarea poziţiei lor doar în privinţa neparticipării inculpatei D.V.S. la traficul de droguri.
Revenirea inculpaţilor D.S.D. şi D.V.S. sub acest aspect nu este credibil explicată şi a fost corect înlăturată de instanţe, necoroborându-se cu celelalte mijloace de probă.
În raport de cele ce preced, se constată că situaţia de fapt reţinută a fost corect stabilită, vinovăţia inculpaţilor temeinic dovedită, iar încadrarea juridică legal determinată.
Inculpatul E.I. a vândut inculpatului D.S.D. cannabis, drog de risc, aflat în Tabelul III anexă la Legea nr. 143/2000 şi pastile conţinând amfetamină, drog de mare risc, aflat în Tabelul II anexă la aceeaşi lege, iar acesta le-a adus în camera inculpatei D.V.S., cu acordul acesteia, în scopul revânzării, porţionând materia vegetală în doze pentru consum.
La rândul său, inculpatul I.A., procurând cannabis şi pastile Ecstasy de la inculpatul D.S.D., le-a oferit pentru consum altor persoane, respectiv martorilor identificaţi T.S.N. şi C.V.C.
Toţi inculpaţii erau şi consumatori de droguri.
Aşa fiind, încadrarea juridică a faptelor inculpaţilor E.I., D.S.D., D.V.S. şi I.A. în prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi, respectiv, art. 4 din aceeaşi lege, este legală.
Cele două infracţiuni sunt autonome, având conţinut juridic distinct, atât sub aspectul obiectului juridic cât şi al cerinţei speciale a scopului deţinerii.
Pentru aceste motive nu poate fi primită critica privind greşita încadrare juridică.
Vinovăţia inculpatei D.V.S. este, aşa cum s-a arătat, temeinic dovedită, aceasta acceptând primirea şi, pe cale de consecinţă, deţinerea în locuinţa sa a drogurilor de risc şi de mare risc, aduse de inculpatul D.S.D., în scopul revânzării.
Cât priveşte individualizarea pedepselor, Curtea constată că în cauză instanţele au avut în vedere, la stabilirea şi aplicarea acestora, criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
S-a ţinut seama, pe de o parte, de gradul de pericol social, ridicat, al infracţiunilor, de împrejurările săvârşirii acestora, gradul de risc al drogurilor traficate, stabilit fiind că numai incidental au fost comercializate câteva pastile conţinând amfetamină iar, pe de altă parte, de persoana făptuitorilor, toţi tineri, unii elevi sau studenţi, cu conduită în general sinceră în cursul procesului şi fără antecedente penale.
Curtea constată că împrejurările favorabile inculpaţilor, sus-menţionate, au fost justificat considerate de către instanţe, circumstanţe atenuante şi, de urmare, au fost stabilite pedepse în raport cu efectele acestora, prevăzute de art. 76 C. pen.
Pedepsele astfel stabilite şi aplicate sunt şi suficiente şi necesare realizării funcţiilor de constrângere şi reeducare ale sancţiunii, precum şi scopului prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni, neimpunându-se majorarea ori reducerea acestora şi nici schimbarea modalităţii de executare, după caz.
Faţă de cele ce preced şi cum nu se constată nici din examinarea din oficiu a hotărârilor existenţa vreunuia dintre celelalte cazuri de casare prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., recursurile declarate în cauză urmează să fie respinse ca nefondate.
Din pedepsele aplicate urmează să fie dedus timpul arestării preventive, respectiv de la 18 mai 2003 la 9 februarie 2005, pentru inculpatul E.I., de la 17 mai 2003 la 9 februarie 2005, pentru inculpaţii D.S.D. şi D.V.S. şi de la 19 mai 2003 la 8 februarie 2005, pentru inculpatul I.A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi inculpaţii E.I., D.S.D., D.V.S., I.A., H.V. şi I.V.C. împotriva deciziei penale nr. 618/ R din 19 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Galaţi.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, timpul arestării preventive de la 18 mai 2003 la 9 februarie 2005, pentru E.I., de la 17 mai 2003 la 9 februarie 2005, pentru D.S.D. şi D.V.S. şi de la 19 mai 2003 la 9 februarie 2005, pentru I.A.
Obligă pe recurenţii inculpaţi D.S.D., D.V.S., I.A., H.V. şi I.V.C. să plătească statului sumele de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care sumele de câte 400.000 lei, reprezentând onorarii pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă pe recurentul inculpat E.I. să plătească statului suma de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 927/2005. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 929/2005. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
|---|
