ICCJ. Decizia nr. 1077/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 1132 din 2 septembrie 2005 a Tribunalului București, secția a II-a penală, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul B.V.I. din infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), în infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) art. 74, 76 și 80 C. pen., a fost condamnat inculpatul B.V.I. la 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 C. pen.
în baza art. 65 C. pen., s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus prevenția de la 11 octombrie 2004 la zi.
în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.
S-a constatat că cantitatea de 0,09 grame heroină a fost consumată în procesul analizelor de laborator.
A fost obligat inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
în fapt, s-a reținut că, la data de 11 octombrie 2004, inculpatul a vândut denunțătorului C.I. trei doze de heroină contra sumei de 900.000 lei, fiind imobilizat de organele de poliție în momentul deplasării în vederea cumpărării a încă trei doze de heroină contra sumei de 900.000 lei, ce-i fusese remisă de această dată de martorul denunțător B.M.
împotriva acestei hotărâri inculpatul a declarat apel solicitând schimbarea încadrării juridice, întrucât nu se face vinovat de vânzarea de droguri, ci acea de consumator. în subsidiar, s-a cerut reducerea pedepsei.
Prin decizia penală nr. 841 din 2 noiembrie 2005, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, a respins apelul inculpatului, hotărârea ce a fost recurată în termen legal reiterându-se motivele formulate la instanța de fond.
Examinând recursul, care vizează motivele prevăzute de art. 3859pct. 17 și 14 C. proc. pen., Curtea constată că este nefondat.
Materialul probator administrat în cauză a fost corect analizat atât de instanța de fond cât și de cea de apel reținându-se că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 143/2000, printre modalitățile alternative ce privesc sancționarea traficului și a altor operațiuni ilicite cu substanțe aflate sub control național este și aceea a cumpărării, sau oferirii, astfel de substanțe.
în cauză, inculpatul a fost surprins de către organele de poliție după ce a predat numitului C.I. 3 doze de heroină pentru care a primit suma de 900.000 lei, urmând să intermedieze cumpărarea a unor doze și pentru martorul B.M., de la care a primit în avans contravaloarea în bani astfel că fapta acestuia se încadrează în prevederile textului de lege sus-menționat, și nu în acela de deținere de droguri pentru consum propriu, cum s-a susținut și care nu are suport probator.
Instanțele de fond și de apel au respectat toate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Poziție sinceră a inculpatului și manifestarea regretului nu sunt elemente determinante și suficiente pentru a da mai mare eficiență în favoarea acesteia, a circumstanțelor atenuante reținute, cu atât mai mult cu cât conform fișei de cazier este cunoscut cu antecedente penale.
în raport de aceste elemente de circumstanțiere ale faptei și făptuitorului pedeapsa aplicată orientată sub minimul special al textului incriminator a apărut ca bine individualizată motiv pentru care recursul declarat a fost respins în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a computat perioada arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1081/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1071/2006. Penal → |
|---|
