ICCJ. Decizia nr. 1192/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1192/2006
Dosar nr. 30257/1/2005
(nr. vechi 7821/2005)
Şedinţa publică din 23 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1089 din 23 august 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a condamnat, printre alţii pe inculpatul V.V., în temeiul art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 7 ani închisoare.
În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 a dispus executarea pe lângă pedeapsa aplicată prin prezenta a restului de 420 de zile rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 2316 din 25 septembrie 2001 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 246 din 13 februarie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, urmând ca în final inculpatul să execute 7 ani şi 420 de zile închisoare.
A făcut aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt.
La 24 martie 2004, orele 20,00, în timp ce se aflau pe Şos. Ştefan cel Mare, prin ameninţare cu cuţitul, inculpaţii au deposedat de telefoanele mobile părţile vătămate S.R. şi S.S.
Astfel, la 24 martie 2004, inculpaţii B.A.C.B. şi V.V. se aflau împreună cu martorul S.I.V. pe Şos. Ştefan cel Mare când au observat părţile vătămate S.R. şi S.S. Inculpaţii s-au apropiat de aceştia iar B.A.C.B. i-a acostat cerându-le o ţigară. Apoi inculpatul B.A.C.B. a scos un cuţit cu care a ameninţat-o pe partea vătămată S.S., cerându-i telefonul mobil. Acelaşi lucru l-a făcut inculpatul V.V. cu S.R. În aceste condiţii, părţile vătămate au dat telefoanele mobile inculpaţilor. Inculpatul B.A.C.B. a vândut telefonul marca Samsung contra sumei de 1.000.000 lei. Inculpatul V.V. a vândut telefonul marca Nokia 5110, contra sumei de 400.000 lei.
Împotriva sentinţei, în termen legal au declarat apel inculpaţii.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia penală nr. 948/ A din 5 decembrie 2005, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii B.A.C.B. şi V.V.
A obligat inculpaţii la câte 150 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs inculpatul V.V. care a criticat hotărârile sub aspectul individualizării pedepsei.
Recursul declarat este nefondat.
Potrivit lucrărilor din dosar se constată că instanţa de fond a făcut o justă şi corectă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului fiind avute în vedere toate criteriile prevăzute în art. 52 şi 72 C. pen.
Astfel inculpatului V.V., recidivist postcondamnatoriu, cu o atitudine parţial sinceră în cursul urmăririi penale, în temeiul art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., i-a fost aplicată o pedeapsă de 7 ani închisoare, pedeapsă ce a fost menţinută de instanţa de apel. Se constată că pedeapsa aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie este deja o pedeapsă orientată către minimul special astfel încât nu se impune reducerea acesteia. De asemenea, se constată că pedeapsa aplicată reflectă gravitatea faptei, vinovăţia inculpatului şi periculozitatea lui socială, fiind de natură să ducă la reeducarea acestuia şi să atingă finalitatea înscrisă în art. 52 C. pen.
În consecinţă, critica invocată nu constituie cazul de casare înscris la art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. şi ca atare recursul declarat se va respinge în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Din oficiu nu s-au constatat cazuri de casare, din cele prevăzute de art. 3859 C. proc. pen.
Se va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.
Recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 220 RON (2.200.000 lei) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON (1.000.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.V. împotriva deciziei penale nr. 948/ A din 5 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 RON (2.200.000 lei), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 100 RON (1.000.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1190/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 1194/2006. Penal → |
|---|
