ICCJ. Decizia nr. 1223/2006. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1223/2006
Dosar nr. 35329/2/2005
Şedinţa publică din 24 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 350 din 30 septembrie 2005, Tribunalul Giurgiu, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul H.B.I., la pedeapsa de 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere şi transport de droguri de mare risc.
În baza art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiţionate pentru restul de 629 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani şi 2 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 207 din 31 ianuarie 2002 a Judecătoriei Giurgiu pe care l-a contopit cu pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., inculpatul execută pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) – c) C. pen., pe durata executării pedepsei.
În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 modificată s-a dispus confiscarea cantităţii de 0,67 grame heroină aflată în prezent la I.G.P.R. – D.C.J.E.O., conform dovezii AT nr. 0018265.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta, perioada reţinerii şi arestării preventive de la 27 mai 2005 la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 191 C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească suma de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare statului, din care 100 RON s-au avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, analizând întreg materialul probator administrat în cauză, tribunalul a reţinut că, la 27 mai 2005, în jurul orelor 12,00, cei doi s-au întâlnit pe raza municipiului Bucureşti şi au stabilit de comun acord să vină împreună la Giurgiu pentru a se distra.
Înainte de a pleca, inculpatul a cumpărat heroină de la un anume P. din cartierul Ferentari.
În jurul orelor 13,00, inculpatul şi martorul M.M.I. au luat din staţia Eroii Revoluţiei un microbuz care efectua regulat curse de călători pe ruta Bucureşti – Giurgiu.
După ce microbuzul s-a pus în mişcare, inculpatul H.B.I., sub pretextul că şi-a pierdut o brăţară, a luat de jos un bilet de călătorie mai vechi şi a împachetat în el bila de heroină, după care a ascuns-o în scrumiera existentă pe spatele scaunului din faţa sa.
Susţinerile inculpatului potrivit cărora el locuieşte permanent la Giurgiu, întâmplător fiind la acea dată la domiciliul concubinei sale au fost contrazise tot de acesta care, în declaraţia olografă de la dosar urmărire penală a declarat că a fost contactat telefonic de martor încă din 26 mai 2005, el fiind la domiciliul concubinei sale din Bucureşti unde a rămas până a doua zi când s-a întâlnit cu martorul.
Susţinerile inculpatului potrivit cărora pe parcursul drumului, drogurile s-ar fi aflat iniţial în posesia martorului au fost contrazise de declaraţiile martorilor din lucrări din care rezultă că, simulând că i-ar fi căzut brăţara, inculpatul s-a aplecat şi a luat de pe pardoseala microbuzului un bilet vechi de călătorie, a împachetat un obiect pe care îl avea asupra sa şi l-a ascuns în scrumiera aflată pe spătarul scaunului din faţa sa.
La termenul de judecată din 19 septembrie 2005, inculpatul, prin apărător, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor, din infracţiunile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată şi art. 14 din Decretul nr. 466/1979 în referire la art. 312 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 modificată, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În susţinerea cererii, s-a arătat că din materialul probator administrat a rezultat că inculpatul avea asupra sa o cantitate foarte mică de heroină, respectiv 0,07 grame, destinată consumului propriu şi că nu a fost surprins atunci când încerca să comercializeze aceste droguri.
Instanţa analizând această cerere, în raport cu probatoriul administrat în cauză, s-au reţinut următoarele:
Deşi pe prima filă a rechizitoriului este trecută cantitatea de 0,07 grame heroină care a fost găsită asupra inculpatului, ulterior în cuprinsul actului de sesizare este trecută cantitatea de 0,67 grame heroină, cantitatea care rezultă şi din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 212570 din 27 mai 2005 întocmit de L.A.F.C.D., aceasta fiind cantitatea corectă de heroină.
Heroina este cel mai puternic narcotic în forma sa pură, fapt pentru care este combinată şi cu alte substanţe, cantitatea aproximativă pentru o doză fiind în jur de 0,1 mg heroină.
În raport de cele declarate de inculpat, în sensul că zilnic consuma circa 4-5 doze, la un interval de 3-4 ore şi faţă de cantitatea de substanţă găsită asupra sa, a rezultat că 0,67 grame heroină în amestec cu cafeină este suficientă pentru 67 doze, care se pot consuma în două săptămâni, situaţie ce a fost consemnată în actul de sesizare, acesta fiind şi motivul pentru care nu au putut fi reţinute susţinerile inculpatului, potrivit cărora drogurile ce au fost găsite asupra sa erau destinate consumului propriu.
Cum inculpatul a declarat că a venit la Giurgiu împreună cu martorul M.M.I., numai pentru a participa la o petrecere, fapt care presupune că, după aceea, urma să se întoarcă la Bucureşti, rezultă că, dacă drogurile ar fi fost destinate numai pentru consumul propriu, acestea ar fi trebuit să fie într-o cantitate cu mult mai mică decât cea găsită asupra sa.
Având în vedere faptul că în substanţa pulverulentă confiscată de la inculpat se afla heroină în amestec cu cafeină, acesta din urmă regăsindu-se în lista substanţelor toxice şi a căror deţinere fără drept constituia infracţiunea prevăzută de art. 14 din Decretul nr. 466/1979 în referire la art. 312 alin. (1) C. pen.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului s-au avut în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social al faptelor săvârşite de acesta, de persoana inculpatului, de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Având în vedere că inculpatul a suferit numeroase condamnări pentru diverse infracţiuni şi a comis infracţiunile prezente în stare de recidivă postcondamnatorie faţă de restul de 629 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani şi 2 luni aplicată prin sentinţa penală nr. 207 din 31 ianuarie 2002 a Judecătoriei Giurgiu, că a avut o atitudine nesinceră pe parcursul întregului proces penal, pericolul social ridicat al faptelor comise dar şi situaţia personală a inculpatului, instanţa a aplicat inculpatului pedeapsa privativă de libertate, ţinând cont de limitele de pedeapsă stabilite pentru fiecare infracţiune în parte.
Împotriva sentinţei penale nr. 350 din 30 septembrie 2005 a declarat apel inculpatul H.B.I. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea apelului, inculpatul a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, deoarece nu s-a soluţionat fondul cauzei, reţinându-se greşit că drogurile au fost găsite asupra inculpatului.
În subsidiar a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în consum de droguri şi reducerea pedepsei.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală prin Decizia penală nr. 983/ A din 13 decembrie 2005, a admis apelul inculpatului H.B.I., a desfiinţat sentinţa penală nr. 350 din 30 septembrie 2005 a Tribunalului Giurgiu şi rejudecând:
În baza art. 334 C. proc. pen., modifică încadrarea juridică din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., în art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., şi condamnă inculpatul în baza acestui text de lege la 4 ani închisoare.
Revocă liberarea condiţionată pentru restul neexecutat din condamnarea anterioară de 629 zile (din pedeapsa de 5 ani şi 2 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 207 din 31 ianuarie 2002 a Judecătoriei Giurgiu), rest pe care îl contopeşte în pedeapsa de 4 ani închisoare pe care o va executa.
Face aplicarea art. 64 lit. a) şi b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achită inculpatul pentru infracţiunea prevăzută de art. 14 din Decretul nr. 466/1979 cu referire la art. 321 alin. (1) C. pen.
Dispune confiscarea cantităţii de 0,67 grame heroină aflată la I.G.P.R. – D.C.J.E.O.
Menţine starea de arest a inculpatului şi compută detenţia acestuia de la 27 mai 2005 la zi.
Nemulţumit şi de această decizie, în termenul legal, inculpatul a declarat recurs nemotivat în scris.
În motivarea orală, inculpatul a cerut a se reaprecia probele şi astfel să se reţină că el nu a traficat droguri, ci a deţinut în vederea consumului propriu.
Recursul este nefondat.
Verificându-se probatoriul cauzei, în raport de critica adusă precum şi din oficiu, Curtea reţine că acesta a fost evaluat corect de către instanţa de apel, că situaţia de fapt este corespunzătoare activităţii efectiv dusă de inculpat iar încadrarea juridică este cea legală şi pedeapsa a fost de asemenea corect redusă faţă de cea aplicată la fond.
Faţă de cantitatea de heroină găsită asupra inculpatului, (cea mai puternică substanţă narcotică) respectiv 67 doze pe deplin justificat s-a reţinut că, aceasta o avea de comercializat şi nu numai pentru consum propriu. Nu poate fi ignorată nici judecarea în flagrant a recurentului ce se caracterizează şi prin multiple condamnări dintre care unele s-au comis şi în stare de recidivă post-condamnatorie.
Pentru aceste considerente, hotărârea atacată va fi menţinută ca legală şi temeinică iar recursul inculpatului va fi respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se vor aplica şi prevederile art. 381 şi 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul H.B.I. împotriva deciziei penale nr. 983/ A din 13 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 27 mai 2005 la 24 februarie 2006.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 februarie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 1221/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1245/2006. Penal. Menţinere măsură de... → |
---|