ICCJ. Decizia nr. 1506/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1506/2006
Dosar nr. 687/1/2006
Şedinţa publică din 8 martie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1461 din 16 noiembrie 2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, dosar nr. 1970/2005, în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeaşi lege, a fost condamnat inculpatul T.M. la 5 ani închisoare şi un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeaşi lege, a fost condamnat acelaşi inculpat la un an închisoare.
În baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeaşi lege, a mai fost condamnat inculpatul la un an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A menţinut starea de arest a inculpatului şi a dedus prevenţia de la 8 martie 2005 la zi.
În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul T.S., la 5 ani închisoare şi un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la un an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi un an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A menţinut starea de arest a inculpatului şi a dedus prevenţia de la 8 martie 2005, la zi.
A constatat că suma de 2.500.000 lei pusă la dispoziţia organelor de urmărire penală de către martorul denunţător A.N., pentru realizarea flagrantului, a fost restituită acestuia.
A dispus restituirea către inculpatul T.M. a sumei de 450.000 lei.
A constatat că doza de heroină găsită asupra inculpatului T.M., deţinută în vederea consumului propriu, a fost consumată în procesul de analiză de laborator.
A constatat că cele 41 seringi hipodermice de unică folosinţă, găsite la locuinţa celor 2 inculpaţi, au fost distruse.
A constatat că drogurile, cumpărate de martorul denunţător de la inculpatul T.M. şi predate organelor de urmărire penale, au fost consumate în procesul de laborator.
În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 a dispus confiscarea specială de la inculpatul T.M. a celor 15 comprimate de methadonă, rămase neconsumate în urma analizei de laborator.
A obligat pe inculpaţi la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că, la data de 17 februarie 2005 şi, respectiv, 1 martie 2005, denunţătorii D.R.L. şi A.N. au adus la cunoştinţa organelor de urmărire penal faptul că, în imobilul situat în Bucureşti se desfăşoară activităţi ilicite de comercializare de droguri de către o persoană cunoscută sub numele de M.
Pentru identificarea şi tragerea la răspundere penală a numitului M., identificat ulterior în persoana inculpatului T.M., familia denunţătorului D.R. a pus la dispoziţia organelor de poliţie suma de 2.500.000 lei (seriile bancnotelor care au compus această sumă fiind consemnate într-un proces verbal întocmit la data de 8 martie 2005), necesară achiziţionării cantităţii de 10 doze heroină.
La aceeaşi dată, anterior realizării flagrantului, s-a procedat la efectuarea unei percheziţii corporale asupra denunţătorului A.N. După efectuarea percheziţiei corporale şi în prezenţa lucrătorilor de poliţie, inculpatul T.M. a fost contactat la telefon, la care nu a răspuns şi, ca urmare, denunţătorul, însoţit de organele de poliţie, s-a deplasat în apropierea imobilului situat în str. Clucereasa iar de aici, sub supravegherea organelor de poliţie, a pătruns în curtea imobilului şi, ulterior, în imobil, unde a rămas circa 10 minute.
Revenind la organele de poliţie, care asigurau supravegherea operativă a zonei, denunţătorul a predat 3 doze tip bilă, care conţineau un praf de culoare maronie, precum şi o folie de celofan sigilată prin ardere ce conţinea mai multe fragmente de pastile de culoare albă, inscripţionate pe o parte cu iniţialele S.P., bunurile predate fiind sigilate în vederea expertizării.
În aceleaşi împrejurări, s-a stabilit că denunţătorul a achiziţionat 4 doze heroină, din care a predat lucrătorilor de poliţie doar trei, întrucât o doză a fost obligat să şi-o injecteze în incinta locuinţei sus-menţionate.
Pentru cele 4 doze de heroină, s-a stabilit că s-a achitat suma de 1.000.000 lei. Pentru pastilele de methadonă s-a achitat suma de 600.000 lei. Potrivit depoziţiilor denunţătorului, suma de 200.000 lei a fost remisă inculpatului T.M. pentru a nu fi obligat să împartă heroina cumpărată cu acesta, iar restul de 700.000 lei, rămaşi din suma totală de 2.500.000 lei, a fost predată organelor de poliţie.
După efectuarea acestor activităţi, s-a procedat la efectuarea percheziţiei domiciliare, constatându-se astfel că imobilul în litigiu are 3 nivele, locuinţa inculpatului T.M. fiind situată la etajul 2 şi fiind compusă din 2 camere.
În camera situată în partea stângă a scărilor au fost identificate un număr de 4 persoane, respectiv: T.S., I.V.B., C.D. şi G.N.
Cu ocazia percheziţiei corporale efectuate asupra numitului C.D. s-a găsit un capac din plastic de culoare albă, ce prezenta urme de substanţă maronie arsă. Asupra inculpatului T.S. s-a găsit suma de 1.000.000 lei, compusă din bancnote ale căror serii corespundeau cu cele consemnate în cuprinsul procesului verbal întocmit de poliţie.
În încăpere s-au identificat un număr de 42 seringi hipordermice tip insulină, care au fost sigilate şi ridicate în vederea expertizării.
În cea de a doua cameră situată în partea dreaptă a scărilor a fost identificată numai B.A., proprietara apartamentului percheziţionat, mama inculpaţilor T.M. şi T.S. Percheziţionarea acestei încăperi a condus la depistarea unui tub din plastic ce conţinea 20 pastile inscripţionate S.N., bunuri care au fost sigilate şi ridicate în vederea expertizării.
Continuând percheziţionarea imobilului, lucrătorii de poliţie au pătruns într-o dependinţă tip cameră, unde, sub pat, l-au depistat pe inculpatul T.M., asupra acestuia găsindu-se suma totală de 1.250.000 lei. Din această sumă totală, suma de 800.000 lei s-a constatat că este compusă din bancnote ale căror serii corespund cu cele menţionate în cuprinsul procesului verbal de înseriere. Totodată, asupra inculpatului T.M. s-a găsit o doză tip bilă, ce conţinea praf de culoare maronie, doză ce a fost sigilată şi ridicată în vederea expertizării.
Întreaga sumă de bani, depistată asupra inculpaţilor, respectiv 1.250.000 lei, a fost ridicată de organele de poliţie, avându-se în vedere că în cauză existau date şi indicii temeinice din care să rezulte că aceasta provenea din traficul ilicit de droguri.
Potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 2008092/2 din 9 martie 2002, s-a constatat faptul că proba nr. 1 ridicată de la inculpatul T.M. este compusă din 0,02 grame heroină în amestec cu cafeină.
Proba nr. 2 compusă din 20 comprimate, conţinea ca substanţă activă methadonă.
Proba nr. 3 compusă din 41 seringi, a scos în evidenţă prezenţa unor urme de heroină.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apel inculpaţii T.M. şi T.S., criticând-o sub aspectul netemeiniciei, considerând pedepsele aplicate ca fiind excesiv de aspre faţă de pericolul social concret al faptelor săvârşite de fiecare, solicitându-se diminuarea cuantumului acestora.
Prin Decizia nr. 1009 din 16 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţi împotriva sentinţei penale sus menţionate, menţinându-se starea de arest a acestora.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs ambii inculpaţi, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul greşitei individualizări a pedepselor ce le-au fost aplicate, solicitând reducerea acestora.
Examinând Decizia recurată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate.
Instanţa de fond a stabilit în mod corespunzător împrejurările în care au fost comise faptele, încadrarea juridică ce a fost dată acestora, precum şi vinovăţia inculpaţilor, date în raport de care a dozat în mod corespunzător pedepsele aplicate, luând, totodată, în considerare şi circumstanţele personale ale inculpaţilor, astfel că, în mod corect, instanţa de apel a respins apelurile ca nefondate.
Circumstanţele personale invocate de inculpaţi, constând în atitudinea sinceră a acestora pe tot parcursul procesului penal, lipsa antecedentelor penale, au fost avute în vedere la dozarea pedepselor ce au fost reduse la jumătate din minimul special, de 10 ani închisoare, prevăzut pentru infracţiunea cea mai gravă, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, făcându-se aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi, respectiv, art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen.
Pentru aceste considerente, având în vedere şi faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispoziţiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpaţi, constatând că nu sunt motive care să justifice o reducere a pedepselor.
Conform dispoziţiilor art. 38516 alin. (2) C. proc. pen., se va computa durata arestării preventive, la zi iar în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii – inculpaţi vor fi obligaţi la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii T.S., T.M. împotriva deciziei penale nr. 1009/ A din 16 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, timpul arestării preventive de la 8 martie 2005 la 8 martie 2006.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 220 lei (2.200.000 lei) cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei (1.000.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 150/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1508/2006. Penal. Furtul calificat (art. 209... → |
|---|
