ICCJ. Decizia nr. 1509/2006. Penal

SC M.C. SRL Zorleni a formulat plângere împotriva rezoluției din 13 decembrie 2004 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, în dosarul nr. 81/P/2004, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorilor B.I. și C.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și neglijență în serviciu, fapte prevăzute și pedepsite de art. 246 și 249 C. pen.

A susținut petenta că în 2003 a cumpărat prin licitație publică un imobil compus din construcție și teren în suprafață de 2000 de mp, de către lichidatorul judiciar M.C., care a și predat ulterior imobilul pe bază de proces verbal de predare-primire.

în martie 2004, cu ocazia achitării ultimei rate din prețul imobilului, petenta a aflat că pe o parte din imobil ar fi un proprietar iar pe cealaltă parte un alt proprietar.

S-a mai precizat că, în ce privește lichidatorul judiciar, cauza a fost disjunsă și se află în lucru la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad, față de care s-a început urmărirea penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 246, 248, 215 și art. 26 raportat la art. 266 și 276 din Legea nr. 31/1990.

Totodată, a fost începută urmărirea penală și împotriva numiților D.I. și I.M. care în calitate de administrator împreună cu lichidatorul M.C. au înstrăinat părți din activul SC T. SRL către SC M.P.S. SRL în vederea sustragerii bunurilor de la urmărirea creditorilor și pentru lezarea drepturilor acestora, susținând că judecătorul sindic B.I. a verificat superficial activitatea lichidatorului judiciar cât și faptul că acesta a acoperit faptele comise de lichidatorul judiciar.

Cu privire la judecătoarea C.M. s-a susținut că s-a pronunțat în două acțiuni civile promovate de D.I. fără a verifica cine a emis adresele de reprezentare în instanță a SC T. SRL le-a semnat, dând dovadă de neglijență favorizând astfel un transfer ilegal de proprietate.

Curtea de Apel Iași, prin sentința penală nr. 32 din 16 august 2005, analizând actele premergătoare a constatat că hotărârile pronunțate au fost date cu respectarea dispozițiilor procedurale și a legii, cu atât mai mult cu cât petenta a formulat tardiv plângere împotriva soluției emise de parchet.

Recursul este nefondat.

Pe baza plângerii penale formulată de petiționară, organul de cercetare penală a constatat din actele premergătoare efectuate că administratora petentei a luat în primire bunurile achiziționate prin licitație publică și că în fapt aceasta a cunoscut situația de fapt și cea juridică a imobilului.

Totodată s-a constatat că hotărârea civilă pronunțată de judecătoarea C.M. a rămas definitivă prin neapelare la 21 martie 2003 iar licitația în urma căreia petenta a devenit proprietara imobilului, prin cumpărare, a avut loc la 24 octombrie 2003.

Or, atâta timp cât cu prilejul actelor premergătoare organul de cercetare penală nu a identificat indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, în conformitate cu dispozițiile art. 228 alin. (4) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale prin rezoluția din 13 decembrie 2003 iar instanța analizând plângerea împotriva rezoluției a respins-o ca nefondată.

Așa fiind, Curtea constată hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Iași legală și temeinică, urmând ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul formulat împotriva acesteia.

Au fost văzute și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1509/2006. Penal