ICCJ. Decizia nr. 2157/2006. Penal. Plângere recurs. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2157/2006
Dosar nr. 24157/1/2005
(nr. vechi:7703/2005)
Şedinţa publică din 3 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava sub nr. 55/P/2005 din 25 martie 2005, petiţionarul P.C. a solicitat efectuarea cercetărilor împotriva numiţilor A.C., notar public în municipiul Botoşani, C.E.V., Z.V., P.F., C.Şt.S., N.N.D. şi V.M., pentru a fi traşi la răspundere penală, motivând că A.C., care este notar public, a întocmit şi autentificat, la data de 2 iulie 2002, procura nr. 3792 prin care C.E.V. îl împuternicea pe C.Şt.S. să o reprezinte la îndeplinirea formalităţilor în vederea înfiinţării SC B. SRL Dărmăneşti, act ce nu a fost semnat de titulară, dar de care s-au folosit celelalte persoane devenite asociaţi ai societăţii respective, calitate în care mai apoi au cumpărat întreg patrimoniul SC R.C.C. SA Bacău, prin această operaţiune el fiind exclus din acţionariatul acestei societăţi şi prejudiciat, ca urmare a manoperelor acestora de inducere în eroare, fapte ce ar îndeplini elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 289, art. 288 alin. (1), art. 291 şi art. 215 alin. (2) şi (3) C. pen.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava reţinând din cuprinsul actelor premergătoare că procura autentificată sub nr. 3792 din 2 iulie 2002 a fost semnată de către mandatar, astfel că nu se poate reţine vinovăţia notarului public cu privire la infracţiunea reclamată prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), şi pe cale de consecinţă nu subzistă nici infracţiunile prevăzute de art. 288 alin. (1) şi art. 291 C. pen., pretins comise de celelalte persoane împotriva cărora s-a formulat plângere penală, prin rezoluţia nr. 55/P/2005 din 27 mai 2005 a dispus, în temeiul art. 228, raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de A.C., C.E.V., Z.V., P.F., C.Şt.S., N.N.D. şi V.M.
Totodată, având în vedere că s-a solicitat efectuarea cercetărilor cu privire la infracţiunea de înşelăciune faţă de acţionarii SC B. SRL Dărmăneşti din jud. Bacău, motivat de faptul că majoritatea acestora îşi au domiciliul în acelaşi judeţ, unde de altfel se susţine că a şi fost comisă fapta, s-a disjuns cauza şi s-a declinat competenţa în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Împotriva rezoluţiei, petentul s-a adresat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu plângere formulată în temeiul art. 278 C. proc. pen., ce a fost respinsă prin rezoluţia nr. 227/III/2/2005.
Nemulţumit de rezoluţie petentul s-a adresat cu o nouă plângere Curţii de Apel Suceava.
Această instanţă, prin sentinţa penală nr. 34 din 28 noiembrie 2005, a respins plângerea formulată de petentul P.C., obligându-l la cheltuieli judiciare către stat şi către intimaţii C.E.V. şi C.Şt.S.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petiţionarul P.C.
Examinând recursul declarat de petent sub toate aspectele, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat.
Instanţa de fond, în baza materialului probator aflat la dosarul cauzei a apreciat în mod corect că activităţile desfăşurate de intimata A.C., notar public ca şi de intimaţii C.E.V., Z.V., P.F., C.Şt.S., N.N.D. şi V.M., nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor reclamate prin plângerea penală.
Astfel, câtă vreme numita C.E.V. recunoaşte că, după ce i s-a citit conţinutul procurii, a semnat-o în prezenţa notarului (dosar nr. 55/P/2005) semnătură ce este evident asemănătoare ce cele de pe declaraţia dată în faţa procurorului cât şi de pe o altă procură autentificată cu încheierea nr. 3386 din 12 decembrie 2002 a biroului notarului public A.Ţ., iar pentru validitatea actului încriminat ca fals nu are nici o relevanţă locaţia întocmirii, biroul notarial, domiciliul titularului, unitate spitalicească, etc., în mod corect s-a reţinut inexistenţa infracţiunilor prevăzute de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 288 alin. (1) şi art. 291 C. pen.
În ce priveşte disjungerea privitoare la infracţiunea de înşelăciune, petentul nu o poate critica, potrivit art. 2781 C. proc. pen., plângerile persoanelor vătămate ori ale căror interese au fost vătămate, fiind posibile doar împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de neîncepere a urmăririi penale sau de netrimitere în judecată.
Pentru toate aceste considerente, văzând şi dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, obligându-l pe recurentul petiţionar la plata sumei de 80 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat precum şi la plata sumei de 700 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către intimaţii Z.V. şi P.F.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul P.C. împotriva sentinţei penale nr. 34 din 28 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Suceava.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 80 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către intimaţii Z.V. şi P.F.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2155/2006. Penal. Contestaţie la executare... | ICCJ. Decizia nr. 2171/2006. Penal → |
|---|
