ICCJ. Decizia nr. 3257/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 24/ PI din 2 martie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în dosarul nr. 11718/P/2005, a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată conform art. 2781C. proc. pen., de către petiționarul A.I. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 234/P/2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și a rezoluției nr. 1205/II/2 din 27 octombrie 2005 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
A fost obligat petiționarul la plata sumei de 500.000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în mod corect, procurorul a apreciat prin rezoluția dată că faptele pentru care magistrații-procurori C.H.M. și B.D. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad au fost cercetați sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), nu există.
împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs petiționarul A.I. care a solicitat casarea hotărârii atacate, admiterea plângerii formulate, desființarea rezoluției parchetului și trimiterea cauzei procurorului pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor reclamate.
Examinând sentința penală recurată sub toate aspectele de drept și de fapt, conform prevederilor art. 3856alin. (3) C. proc. pen., înalta Curte constată că recursul declarat de petiționarul A.I. este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara petiționarul A.I. a solicitat efectuarea de cercetări față de magistrații-procurori C.H.M. și B.D. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
în motivarea plângerii petiționarul a susținut că, în mod nelegal și netemeinic, procurorul C.H.M. a dispus, la data de 20 iunie 2005, în dosarul nr. 699/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad neînceperea urmăririi penale față de numita G.M., pe care o reclamase pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale și fals intelectual prevăzute de art. 288 și art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP); că deși a formulat plângere împotriva acestei soluții, prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, respectiv B.D., încălcând grav legea, a respins-o, ca nefondată, prin rezoluția nr. 1279/II/2005 din 2 august 2005.
în aceste condiții, petiționarul a apreciat că ambii magistrați procurori, prin soluțiile adoptate au săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, constatând că faptele reclamate nu există, a dispus, în temeiul prevederilor art. 228 alin. (6) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de magistrații menționați anterior, prin rezoluția nr. 124/P/2005.
împotriva acestei rezoluții petiționarul a formulat plângere adresată procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara care, în baza art. 278 C. proc. pen., a respins-o, ca neîntemeiată, prin rezoluția cu nr. 1205/II/2005 din 27 octombrie 2005.
Nemulțumit de soluția procurorului general, petiționarul A.I. s-a adresat cu plângere, în condițiile art. 2781C. proc. pen., instanței de judecată competentă să judece în fond faptele reclamate, respectiv Curții de Apel Timișoara, care a pronunțat hotărârea atacată în prezentul recurs.
Examinând întreg materialul probator administrat în cauză înalta Curte constată că soluția de neurmărire penală dată în dosarul nr. 234/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, față de magistrații procurori C.H.M. și B.D. este legală și temeinică pentru următoarele considerente:
Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), constă în fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane.
Ca atare, pentru existența infracțiunii este necesar ca funcționarul public să-și exercite abuziv atribuțiile de serviciu, fie printr-o inacțiune, neîndeplinirea unui act, fie printr-o acțiune, îndeplinirea defectuoasă a unui act, care trebuie să aibă ca urmare vătămarea intereselor legale ale unei persoane.
în cauză însă, în mod corect, procurorul C.H.M., soluționând dosarul nr. 699/P/2005, privind pe numita G.M., a dispus neînceperea urmăririi penale față de aceasta sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 288 și art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu motivația, pe de o parte că actele premergătoare efectuate nu au demonstrat că faptele ar fi fost comise de aceasta, iar pe de altă parte că în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale prevăzută de art. 122 lit. d) C. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., împrejurare ce împiedică o eventuală punere în mișcare a acțiunii penale.
Totodată, în mod legal, și prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, respectiv B.D., a respins, ca nefondată plângerea petiționarului A.I., apreciind justificat că au fost respectate prevederile legii, în adoptarea soluției de neînceperea urmăririi penale dată în cauză.
Nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de 246 C. pen., nici sub aspectul laturii obiective și nici sub aspectul laturii subiective, înalta Curte constată că soluția adoptată de procuror în dosarul nr. 234/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este legală și temeinică.
Față de cele menționate mai sus, înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul A.I. împotriva sentinței penale nr. 24/ PI din 2 martie 2006 a Curții de Apel Timișoara.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat recurentul petiționar la plata sumei de 80 RON (800.000 lei) cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3253/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3258/2006. Penal → |
|---|
