ICCJ. Decizia nr. 3251/2006. Penal

Prin sentința penală nr. 282 din 9 iunie 2005 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr. 836/M/2005, s-a dispus condamnarea inculpatului L.M.C. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

în baza art. 71 C. pen., i-a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) și art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestului preventiv de la 25 noiembrie 2004 până la 13 decembrie 2004 și a dispus arestarea inculpatului la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., pentru infracțiunea de tâlhărie cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 109 C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și c) alin. (2), raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul minor S.G. la pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare.

în baza art. 81 C. pen. și art. 110 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 4 luni, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care s-a adăugat un interval de timp de un an calculat în condițiile art. 82 C. pen.

în baza art. 359 C. proc. pen., a fost atrasă atenția inculpatului minor S.G. asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., referitor la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.

în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 25 noiembrie 2004 până la data de 13 decembrie 2004.

în baza art. 25 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) alin. (21) lit. a) C. pen., pentru instigare la infracțiunea de tâlhărie, cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 109 C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) alin. (2), raportat la art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul minor D.M. la pedeapsa de un an și 8 luni închisoare.

în baza art. 81 C. pen. și art. 110 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care s-a adăugat un interval de timp de un an calculat în condițiile art. 82 C. pen.

în baza art. 359 C. proc. pen., a fost atrasă atenția inculpatului minor asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., referitoare la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.

S-a constatat recuperat în întregime prejudiciul cauzat părții vătămate B.A. prin restituirea în natură a bunului.

în baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe inculpați la cheltuieli judiciare statului în care s-a inclus și onorariul avocat oficiu.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență, următoarele:

în seara zilei de 18 septembrie 2004, inculpatul L.M.C. și S.G. se aflau în curtea Liceului Ovidius din Constanța și jucau baschet împreună cu mai mulți băieți.

în jurul orelor 20,00 - 20,30, în curtea liceului a venit și inculpatul D.M., care îl cunoștea pe inculpatul S.G., fiind vecini de cartier.

Inculpatul D.M. i-a spus inculpatului S.G. că îi va da 2.000.000 lei dacă îi va lua părții vătămate B.A. telefonul mobil! Totodată, inculpatul D.M. a promis că îl va determina pe minorul parte vătămată B.A. să plece "din gașca din fața blocului și o să-l trimită acasă să ia un CD", moment în care urma să-i sustragă telefonul.

Inculpatul minor S.G. a fost de acord și i-a adus la cunoștință inculpatului major L.M.C., propunerea făcută de inculpatul minor D.M. Pe drum, în timp ce se îndreptau toți trei spre Blocul J 8, inculpatul D.M. i-a propus inculpatului L.M. ca împreună cu S.G. să-i ia părții vătămate B.A. telefonul mobil în schimbul sumei de 2.000.000 lei și a unui alt telefon mobil marca.

Având în vedere planul stabilit, inculpatul D.M. s-a întâlnit cu partea vătămată în fața blocului, cerându-i să-i aducă un CD din casă. Partea vătămată a acceptat, s-a îndreptat spre casă, unde era așteptat, de inculpații L.M.C. și S.G.

în timp ce partea vătămată urca scările a fost acostată de cei doi inculpați care i-au cerut telefonul mobil. Partea vătămată a scos din buzunarul pantalonilor telefonul mobil și i l-a înmânat inculpatului minor, care la rândul său i l-a dat inculpatului L.C. pentru a se uita la el.

în timp ce inculpatul L.M.C. studia telefonul, inculpatul S.G. i-a făcut semn cu piciorul, iar acesta, conform planului stabilit, a împins partea vătămată B.A. și a fugit cu bunul sustras.

Partea vătămată, s-a dezechilibrat și a căzut, după care s-a ridicat și a fugit după inculpatul L.C., acesta din urmă aruncând telefonul în niște boscheți, după care a dispărut.

După plecarea părții vătămate, inculpatul S.G. a mers la locul unde inculpatul L.M.C. aruncase telefonul, l-a luat, iar mai târziu s-a întâlnit cu acesta și, în jurul orelor 22,00 - 23,00, s-au deplasat la locuința inculpatului D.M. pentru a-i înmâna telefonul părții vătămate conform înțelegerii stabilite.

între timp, inculpatul D.M. s-a deplasat la discotecă, făcându-le cunoscut această împrejurare băieților vecini de bloc ce se aflau afară în grup.

în raport de această stare de fapt și de probele administrate, instanța de fond a apreciat că faptele săvârșite de inculpații L.M.C. și S.G. realizează elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), respectiv infracțiunea de instigare la tâlhărie, prevăzută de art. 25 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), pentru inculpatul D.M.

împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, inculpatul S.G. și inculpatul D.M.

Parchetul a criticat hotărârea instanței de fond pentru greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului D.M., solicitând majorarea acesteia.

Inculpatul S.G. a solicitat desființarea sentinței, iar în cadrul rejudecării reducerea pedepsei sub minimul special, iar inculpatul D.M. a invocat aspecte de nelegalitate vizând lipsa de apărare, încălcarea dispozițiilor art. 485 alin. (2) C. proc. pen. (ședința în care are loc judecarea unui minor nu este publică), încadrarea juridică a faptei, respectiv cuantumul pedepsei aplicate.

Prin decizia penală nr. 3/ MP din 26 ianuarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr. 836/M/2005, s-a dispus respingerea, ca nefondate, a apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, inculpatul S.G. și inculpatul D.M.

Inculpații apelanți au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

împotriva ambelor hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul D.M. considerându-le nelegale și netemeinice.

Astfel, recurentul inculpat a invocat încălcarea dispozițiilor art. 485 C. proc. pen., potrivit cu care ședința de judecată în cauzele cu inculpați minori nu este publică. De asemenea, a fost încălcat dreptul la apărare, inculpatul minor D.M. fiind asistat de apărătorul inculpatul L.M., aceștia având, însă, interese contrare.

A solicitat achitarea inculpatului D.M. în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de instigare la tâlhărie în instigare la furt calificat cu consecința reducerii corespunzătoare a pedepsei.

înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate dar și din oficiu, ambele hotărâri, conform art. 3859alin. ultim. C. proc. pen., constată că recursul inculpatului D.M. este fondat, însă, pentru alte motive decât cele invocate.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 482 alin. (1) C. proc. pen., în cauzele cu infractori minori, organul de urmărire penală sau instanța de judecată are obligația să dispună efectuarea anchetei sociale.

Obligativitatea anchetei sociale este un element caracteristic în cadrul procedurii speciale de urmărire și judecare a minorilor, cu caracter complementar față de procedura obișnuită.

în cadrul anchetei sociale, așa cum rezultă din dispozițiile art. 482 alin. (2) C. proc. pen., vor fi strânse date cu privire la comportarea minorului în mod obișnuit, la starea fizică și mentală a acestuia, la antecedentele sale, la condițiile în care a fost crescut și în care a trăit, la modul în care părinții, tutorele sau persoana în îngrijirea căreia se află minorul își îndeplinește îndatoririle față de acesta și, în general cu privire la orice elemente care pot servi la luarea unei măsuri sau la aplicarea unei sancțiuni față de minori.

în cauza de față, instanța de fond, prin încheierea din 31 martie 2005, a admis cererea de extindere a procesului penal formulată de procuror în temeiul art. 337 C. proc. pen., cu privire la inculpatul minor D.M., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie prevăzută de art. 25 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP)

în atare situație, omisiunea instanței de a dispune efectuarea anchetei sociale, atrage nulitatea absolută a hotărârii în condițiile prevăzute de art. 197 alin. (2) C. proc. pen.

Având în vedere considerentele expuse, înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., va admite recursul declarat de inculpatul D.M. împotriva deciziei penale nr. 3/ MP din 26 ianuarie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția pentru cauze cu minori și de familie, precum și pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări.

Va casa decizia atacată și sentința penală nr. 282 din 9 iunie 2005 a Tribunalului Constanța și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Constanța.

în cadrul rejudecării instanța s-a conformat dispozițiilor art. 482 C. proc. pen. și a analizat toate celelalte motive invocate de recurentul inculpat D.M.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3251/2006. Penal