ICCJ. Decizia nr. 3725/2006. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.3725/2006

Dosar nr. 1079/44/2006

Şedinţa publică din 12 iunie 2006

Asupra recursului de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 53 din 13 februarie 2006 a Tribunalului Galaţi a fost condamnat inculpatul P.S. în baza art. 174 şi art. 175 lit. c) C. pen., la 15 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi 64 C. pen., s-a menţinut arestarea preventivă a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 10 octombrie 2005 la zi.

S-a luat act că partea vătămată I.A. nu s-a constituit parte civilă şi s-a dispus confiscarea de la inculpat a cuţitului corp delict, potrivit art. 118 lit. d) C. pen.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut în fapt că, în ziua de 9 octombrie 2005, în jurul orelor 18,00 – 19,00, inculpatul P.S. a venit acasă în stare de ebrietate şi s-a aşezat la masă cu intenţia de a consuma din mâncarea de pasăre pregătită de fratele său, victima P.S.

Victima aflată şi ea în stare de ebrietate i-a spus inculpatului să nu mănânce din pasărea pe care el o adusese acasă, din munca pe care o prestase.

Între cei doi fraţi au avut loc discuţii contradictorii şi la un moment dat inculpatul i-a aplicat victimei o lovitură cu cuţitul în zona delto-pectorală stânga, cauzându-i decesul.

Potrivit raportului de constatare medico-legală moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se unei plăgi înţepate, tăiate, delto – pectorale stânga, penetrante cu plagă pleuro – pulmonară lob superior stâng, cu hemotorax stâng şi insuficienţă cardio - respiratorie consecutivă.

Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite în baza procesului verbal de constatare a infracţiunii întocmit de organele de urmărire penală, a actului medico-legal arătat, a declaraţiilor martorilor B.M., B.Şt.F. şi C.G., probe coroborate cu recunoaşterile depline şi amănunţite ale inculpatului.

Apărarea formulată de inculpat, în sensul că ar fi incidente dispoziţiile art. 73 lit. b) C. pen., a fost înlăturată de instanţă care a considerat că incidentul dintre cei doi fraţi, este imputabil inculpatului.

Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, prin Decizia penală nr. 92 din 6 aprilie 2004, a respins apelul declarat de inculpatul P.S. împotriva sentinţei primei instanţe, considerând nefondată critica formulată în sensul greşitei individualizări a pedepsei şi solicitarea de reducere a sancţiunii sub minimul legal.

Astfel, instanţa de control judiciar a considerat că pedeapsa principală a fost just individualizată la minimul prevăzut de lege şi că nu există temeiuri de reducere a sancţiunii.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal inculpatul P.S., care, invocând dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., a susţinut că pedeapsa aplicată este prea severă şi a solicitat reducerea ei prin admiterea recursului.

Recursul declarat nu este întemeiat.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că instanţele au stabilit în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului în săvârşirea, în ziua de 9 octombrie 2005 a infracţiunii de omor calificat săvârşit asupra unei rude apropiate, prevăzută de art. 174 şi 175 lit. c) C. pen.

Probele administrate în cauză au confirmat că la data arătată, inculpatul i-a aplicat fratelui său, cu deosebită intensitate o lovitură cu un cuţit având lungimea de 15 cm în zona delto-pectorală stânga cauzându-i decesul imediat.

Având în vedere instrumentul folosit, intensitatea loviturii şi zona vitală vizată, în mod justificat instanţele au tras concluzia că inculpatul a acţionat cu intensitate directă de ucidere a victimei scop care a fost realizat.

Referitor la pedeapsa principală aplicată de 15 ani închisoare se constată că aceasta a fost corect individualizată chiar la minimul legal, avându-se în vedere, conform art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), pericolul social al faptei, împrejurările săvârşirii ei şi persoana inculpatului, care, a recunoscut şi regretat fapta şi nu are antecedente penale.

Se mai constată că această pedeapsă este de natură a asigura potrivit art. 52 C. pen., prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi reintegrarea în comunitate a inculpatului.

Întrucât au fost respectate dispoziţiile legale menţionate iar din analiza actelor dosarului nu se constată împrejurări cărora să le poată fi conferite semnificaţia juridică a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., spre a fi posibilă coborârea pedepsei sub minimul legal, critica formulată în sensul greşitei individualizări nu poate fi primită.

Faţă de considerentele expuse, constatând nefondat motivul de recurs invocat şi neexistând cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) şi a art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, urmează a respinge, ca neîntemeiat, recursul declarat de inculpat, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.

Se va deduce din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 10 octombrie 2005 la 12 iunie 2006 şi se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.S. împotriva deciziei penale nr. 92/ A din 6 aprilie 2006 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 10 octombrie 2005 la 12 iunie 2006.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 iunie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3725/2006. Penal