ICCJ. Decizia nr. 4386/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 497 din 27 aprilie 2006 a Tribunalului București s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței penale nr. 343 din 4 aprilie 2003 a Tribunalului București, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2330 din 29 aprilie 2004 a înaltei Curți de Casație și Justiție formulată de revizuientul condamnat R.V.G.
Revizuientul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că prin cererea sa condamnatul R.V.G. a solicitat revizuirea hotărârii sus-menționate întrucât are probe noi ce nu au fost cunoscute la judecarea în fond a cauzei.
S-a mai reținut că prin hotărârea ce se cere revizuită petentul a fost condamnat la 3 ani închisoare cu aplicarea art. 81 C. pen., pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 86 C. pen., raportat la art. 208-209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
Prin decizia penală nr. 551 din 17 septembrie 2003 a Curții de Apel București s-a admis apelul declarat de procuror, s-a schimbat încadrarea juridică dată faptei inculpatului R.V.G. din infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 208-209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 208-209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 75 lit. c) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), text în baza căruia l-a condamnat la 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71 și 64 C. pen.
înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia penală nr. 2330 din 29 aprilie 2004 a admis recursul parchetului și a casat ambele hotărâri numai cu privire la pedeapsa pe care a majorat-o de la 3 la 5 ani închisoare.
în fapt s-a reținut în esență că în perioada 9 octombrie 1987 - 21 august 1998 prin escaladarea ferestrelor a 53 locuințe, coinculpatul M.M. a sustras mai multe bunuri care au fost valorificate de D.D. și R.V.G.
în hotărârea care a rezolvat cererea de revizuire în fond, instanța a motivat că inculpatul a recunoscut în mod constant la urmărirea penală și la cercetarea judecătorească comiterea faptelor.
A mai motivat că în cauză nu s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, că mijloacele de probă noi nu pot constitui temei de revizuire așa cum solicită condamnatul.
Prin decizia penală nr. 467/A/2006 Curtea de Apel București a admis apelul revizuientului R.V.G. împotriva sentinței penale nr. 497 din 27 aprilie 2006 a Tribunalului București, pe care a desființat-o în parte și rejudecând a respins cererea de revizuire ca nefondată.
S-a motivat că faptul de a nu exista nici unul din cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen., nu face ca revizuirea să fie inadmisibilă ci ca nefondată.
împotriva deciziei a declarat recurs condamnatul fără a-l motiva, iar în concluziile orale a lăsat rezolvarea lui la aprecierea instanței.
înalta Curte de Casație și Justiție examinând recursul condamnatului din oficiu potrivit dispozițiilor art. 3859alin. (3) C. proc. pen., constată că decizia penală nr. 467/ A din 12 iunie 2006 a Curții de Apel București este legală și temeinică, motivarea fiind corectă. Nu există nici un motiv de casare, care ar putea crea recurentului o situație mai favorabilă.
Așa fiind în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., înalta Curte a respins recursul condamnatului ca nefondat și l-a obligat la cheltuieli judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4376/2006. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 4366/2006. Penal → |
|---|
