ICCJ. Decizia nr. 4732/2006. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4732/2006
Dosar nr. 10846/1/2006
Şedinţa publică din 9 august 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 102 din 14 martie 2006 a Tribunalului Prahova a fost condamnat inculpatul P.C., la 6 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 şi 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi 76 C. pen., şi la 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a aplicat şi dispoziţiile art. 71 şi 64 C. pen.
S-a menţinut starea de arest şi s-a computat din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 23 octombrie 2005 la zi.
Inculpatul a fost obligat să plătească părţii civile C.A.S. Prahova despăgubiri, în sumă de 691,66 lei, iar părţii civile M.M. 40.000.000 lei noi cu titlul de daune morale.
A mai fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în seara de 22 octombrie 2005, din gelozie inculpatul P.C. l-a înjunghiat în loc public pe M.M. cu cuţitul în zona toraco-abdominală, cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 25-30 zile îngrijiri medicale şi i-au pus viaţa în primejdie.
Prin Decizia nr. 197 din 16 iunie 2006, Curtea de Apel Ploieşti a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, care a criticat hotărârea pentru omisiunea de a fi reţinut în favoarea lui circumstanţa atenuantă a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., constând în aceea că partea vătămată i-a provocat un acces de gelozie pentru că întreţinerea relaţii cu prietena inculpatului.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul, care critică hotărârile pronunţate pentru că nu s-a dat o mai mare eficienţă circumstanţelor atenuante judiciare reţinute în favoarea lui şi nu s-a aplicat o pedeapsă mai mică.
Recursul nu este fondat.
Instanţele de fond şi apel au reţinut corect situaţia de fapt, au analizat probele şi au examinat apărările inculpatului, soluţionând legal cauza.
S-a făcut o justă aplicare a dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), referitor la criteriile de individualizare a pedepselor şi ale dispoziţiilor art. 52 C. pen., referitoare la scopul pedepsei.
Prin reţinerea circumstanţelor atenuante, pedeapsa inculpatului a fost coborâtă sub limita minimă de 7 ani şi 6 luni închisoare. O şi mai mare reducere a pedepsei, având în vedere pericolul social concret al faptei şi făptuitorului, care a intenţionat să suprime viaţa unei persoane ar fi nejustificată.
Aşa fiind, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul inculpatului şi-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.C. împotriva deciziei penale nr. 197 din 16 iunie 2006 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 23 octombrie 2005 la 9 august 2006.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 220 lei, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 august 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 4731/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4740/2006. Penal → |
---|