ICCJ. Decizia nr. 4978/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4978/2006
Dosar nr. 47106/3/2005
Şedinţa publică din 4 septembrie 2006
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 584 din 17 mai 2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. 47106/3/2005, s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor A.C. şi F.I.C. din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), şi respectiv infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi art. 21 lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP) şi în infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
În baza art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul A.C. la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 81 C. pen., raportat la art. 110 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de 4 ani, ce constituie termen de încercare stabilit în condiţiile art. 110 C. pen.
În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 1101 alin. (2) C. pen., raportat la art. 83 C. pen., referitoare la revocarea suspendării condiţionate.
În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea, de îndată, în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
S-a constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în prezenta cauză de la data de 25 noiembrie 2005 şi până la data punerii efective în libertate.
În baza art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., şi art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., şi art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., raportat la art. 80 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul F.I.C. la pedeapsa de 6 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen., i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 25 noiembrie 2005 la zi.
S-a luat act că partea vătămată I.F. nu se constituie parte civile în procesul penal, prejudiciul fiind recuperat integral prin restituirea telefonului mobil.
În baza art. 116 C. pen., s-a luat faţă de inculpatul F.I.C. măsura de siguranţă a interzicerii de a se afla pe raza municipiului Bucureşti pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 191 alin. (2) şi (3) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 3.600.000 lei, revenind fiecăruia câte 1.800.000 lei, inculpatul minor A.C. în solidar cu părţile responsabile civilmente A.C. şi A.A.
Onorariul apărătorului din oficiu, pentru ambii inculpaţi, s-a avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut în esenţă, următoarele:
În data de 25 noiembrie 2005, în jurul orelor 14,00, un echipaj de poliţie al Secţiei 2, aflat în misiune în zona Pieţei Presei Libere, a observat pe trotuarul din partea dreaptă a str. Poligrafiei, doi tineri care se uitau cu atenţie la autoturismele din zonă.
Având în vedere comportamentul suspect al acestora, organele de poliţie au procedat la urmărirea celor doi tineri, iar după aproximativ 30 minute au observat momentul în care l-au deposedat de un telefon mobil pe un tânăr care se afla în staţia de autobuz.
Organele de poliţie au procedat la imobilizarea celor 2 autori ai infracţiunii de tâlhărie în persoana inculpaţilor A.C. şi F.I.C.
Din probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti a rezultat că cei doi inculpaţi au urmărit partea vătămată I.F., iar în momentul în care au ajuns lângă aceasta au ameninţat-o, după care au căutat-o prin buzunare, luându-i un telefon mobil marca Sony-Ericsson T105.
După săvârşirea infracţiunii, inculpatul A.C. i-a dat telefonul mobil coinculpatului F.I.C.
În procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante s-a consemnat modul în care au procedat cei doi inculpaţi, precum şi declaraţiile inculpaţilor, care au recunoscut săvârşirea infracţiunii.
Instanţa de fond a apreciat în raport de probele administrate, că faptele inculpaţilor realizează elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel inculpatul F.I.C.
Prin Decizia penală nr. 562/ A din 18 iulie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 47106/3/2005, s-a dispus, respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de inculpatul F.I.C.
A fost menţinută starea de arest şi dedusă prevenţia de la 26 noiembrie 2005 la zi.
Inculpatul apelant a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva ambelor hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul F.I.C. care a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât şi din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art. 3856 alin. (1) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Starea de fapt reţinută de prima instanţă, constând în aceea că inculpatul, în data de 25 noiembrie 2005, împreună cu alte persoane şi prin exercitarea violenţei şi-a însuşit de la partea vătămată I.F. un telefon mobil, este corectă, iar încadrarea juridică a faptei în infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. e), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., este legală.
De asemenea, instanţa de fond a efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, fiind respectate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
S-a avut în vedere faptul că inculpatul a săvârşit o infracţiune gravă, ce vizează simultan atât integritatea fizică a persoanei dar şi bunurile acesteia.
În activitatea infracţională a fost antrenat şi un inculpat minor, stabilind, de comun acord, modalitatea de însuşire a telefonului mobil aparţinând părţii vătămate.
Având în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, de urmările directe, păgubitoare şi traumatizante asupra victimei, Înalta Curte apreciază că nu se justifică reducerea pedepsei sub limita stabilită de instanţa de fond.
Aşa fiind, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.I.C., împotriva deciziei penale nr. 562/ A din 18 iulie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
În baza art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., raportat la art. 383 alin. (2) şi art. 381 C. proc. pen., va deduce, din pedeapsa aplicată, perioada reţinerii şi arestării preventive de la 25 noiembrie 2005 la zi.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în care se include şi onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.I.C. împotriva deciziei penale nr. 562/ A din 18 iulie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II–a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 25 noiembrie 2005 la 4 septembrie 2006.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 lei noi cu titlul de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 100 lei noi, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 septembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4877/2006. Penal. Luare de mită (art. 254... | ICCJ. Decizia nr. 4997/2006. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
