ICCJ. Decizia nr. 5716/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5716/2006
Dosar nr. 5618/2/2006
Şedinţa publică din 4 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 69 din 13 aprilie 2006 a Tribunalului Călăraşi, inculpatul M.L. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de omor prevăzută de art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 74 şi 76 C. pen., la pedeapsa de 7 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus prevenţia de la 1 ianuarie 2006, la zi.
În baza art. 14 C. pen., raportat la art. 998 şi 999 C. civ., a fost admisă cererea formulată de partea civilă F.V., inculpatul fiind obligat la plata către aceasta a sumei de 50.000.000 lei cu titlu de daune morale.
Totodată, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor de spitalizare în sumă de 3.375.000 lei către Spitalul de urgenţă Prof. dr. Bagdasar.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui cuţit sau a contravalorii acestuia de 50.000 lei.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 450 lei (RON).
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt următoarele:
Inculpatul M.L. este fiul martorei F.A., concubina victimei B.I.
Pe data de 31 decembrie 2005, inculpatul, la invitaţia victimei, a petrecut seara Anului Nou împreună cu aceştia, până în jurul orei 23,00. La plecare, inculpatul a vrut să ia o combină muzicală care-i aparţinea, dar victima s-a opus, părţile certându-se din acest motiv.
Inculpatul a luat din bucătărie un cuţit cu lama de 12 cm, aplicând victimei o lovitură deasupra sprâncenei drepte, ce a interesat globul ocular; victima a decedat în scurt timp, datorită hemoragiei şi dilacerării cerebrale.
Inculpatul şi-a lovit şi mama, provocându-i plăgi tăiate în zona feţei şi a gâtului, leziuni care au necesitat 10-15 zile de îngrijiri medicale, dar care nu au pus în primejdie viaţa victimei.
Cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., instanţa de judecată nu a fost sesizată, deoarece partea vătămată şi-a retras plângerea prealabilă în timpul urmăririi penale.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces verbal de cercetare la faţa locului, planşă fotografică, acte medico - legale, declaraţiile martorilor F.A., C.G.D., C.M., I.T., declaraţiile inculpatului, care a recunoscut săvârşirea infracţiunii.
Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi, partea civilă F.V. şi inculpatul.
Parchetul şi partea civilă au solicitat înlăturarea dispoziţiilor art. 74 şi 76 C. pen. şi majorarea pedepsei aplicate inculpatului.
Parchetul a mai solicitat înlăturarea obligării inculpatului la plata despăgubirilor civile către unitatea medicală deoarece cheltuielile de spitalizare au fost determinate de internarea A.F., faptă în legătură cu care inculpatul nu a fost trimis în judecată, precum şi trimiterea spre rejudecare a acţiunii civile a părţilor civile F.V. şi B.R.I., dispunându-se, totodată, restituirea bunurilor ridicate.
Inculpatul M.L. şi-a retras apelul declarat.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 564 din 1 august 2006, a admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi şi partea civilă F.V., a desfiinţat în parte sentinţa penală şi, rejudecând, a dispus condamnarea inculpatului în baza art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c), raportat la art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 9 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani.
Obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de spitalizare către spitalul clinic de urgenţă Prof. dr. D. Bagdasar-Arseni a fost înlăturată.
S-a dispus trimiterea spre rejudecare a acţiunii civile.
În temeiul dispoziţiilor art. 357 alin. (2) lit. e) C. pen., s-a dispus restituirea către inculpat a brichetei ridicate prin procesul verbal din 1 ianuarie 2006, iar către martora F.A. a cercelului din aur.
S-au menţinut celelalte dispoziţii.
S-a luat act de retragerea apelului declarat de inculpat.
În baza art. 3002 raportat la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
Perioada reţinerii şi arestării preventive a fost dedusă din durata pedepsei aplicate de la 1 ianuarie 2006, la zi.
Instanţa de control judiciar a apreciat că în cauză se poate reţine ca circumstanţă atenuantă doar sinceritatea inculpatului, astfel că, aplicând dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 9 ani închisoare, cuantum în măsură să asigure reintegrarea socială a inculpatului şi realizarea scopului preventiv al sancţiunii penale.
În termen legal, împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul M.L., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi menţinerea pedepsei dispuse de instanţa de fond.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispoziţiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constată că acesta este nefondat.
Instanţa de apel a făcut o apreciere judiciară a criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), dând eficienţa cuvenită atât datelor referitoare la pericolul social concret al infracţiunii săvârşite, cât şi celor referitoare la împrejurările comiterii faptei şi la persoana inculpatului.
Curtea constată că instanţa de apel a avut în vedere toate circumstanţele favorabile inculpatului, făcând referire atât la conduita procesuală a acestuia, cât şi la starea sa de sănătate, pregătirea şcolară, lipsa antecedentelor penale.
Stabilirea pedepsei la cuantumul de 9 ani închisoare se dovedeşte necesară şi justificată prin prisma realizării scopului preventiv educativ al sancţiunii penale, astfel că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că reducerea acestui cuantum nu are temei.
Pentru aceste considerente şi constatând din oficiu, că nu există alte motive de casare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să respingă recursul inculpatului ca nefondat.
Durata reţinerii şi arestării preventive se va deduce din pedeapsa aplicată de la 1 ianuarie 2006, la zi.
Recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat onorariul apărătorului din oficiu, fiind avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 38517 alin. (4) C. proc. pen. şi art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), art. 191 alin. (2) şi art. 189 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.L., împotriva deciziei penale nr. 564 din 1 august 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 1 ianuarie 2006 la 4 octombrie 2006.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 300 lei, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 octombrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5692/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5977/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
