ICCJ. Decizia nr. 575/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 1500 din 25 noiembrie 2003, Judecătoria Slatina l-a condamnat pe inculpatul V.C., la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 178 alin. (2) și (5) C. pen. (ucidere din culpă).
în baza art. 1 și art. 7 din Legea nr. 543/2002, s-a constatat grațiată integral și condiționat pedeapsa aplicată.
în baza art. 184 alin. (2) și (4) C. pen., inculpatul a fost condamnat, la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare (parte vătămată C.D.).
în baza art. 1 și art. 7 din Legea 543/2002, s-a constatat grațiată integral și condiționat această pedeapsă.
în baza art. 184 alin. (2) și (4) C. pen., inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare (parte vătămată Ș.G.).
în baza art. 1 și art. 7 din Legea nr. 543/2002, s-a constatat grațiată integral și condiționat această pedeapsă.
în baza art. 184 alin. (1) și (3) C. pen., a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare (parte vătămată N.A.).
în baza art. 1 și art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiată integral și condiționat această pedeapsă.
S-a luat act că părțile vătămate C.D. și Ș.G. nu s-au constituit părți civile în procesul penal.
S-a luat act de faptul că sumele reprezentând cheltuieli de spitalizare, datorate părților civile Spitalul jud. Slatina și Spitalul de Urgență Petroșani, au fost achitate de inculpat.
A fost obligat inculpatul la 10.000.000 lei cu titlu de daune materiale și la 30.000.000 lei daune morale, către partea civilă N.A., precum și la 100.000.000 lei, daune materiale către partea civilă N.C.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în fapt, următoarele:
La data de 8 iunie 2002, în jurul orelor 11,00, inculpatul V.C. se deplasa cu autoturismul marca Fiat pe DN 65 - E. 574, în direcția de mers Pitești - Slatina, iar pe raza localității Colonești, a pierdut controlul volanului pătrunzând pe contrasens, condiții în care a intrat în impact frontal cu autoturismul Nissan Nicra condus de numitul B.V., ce era însoțit de B.M. și N.A.
în urma impactului, autoturismul Nissan Nicra a fost împins și răsucit în sensul invers al direcției sale de mers, iar autoturismul inculpatului s-a oprit în afara carosabilului, pe partea dreaptă a sensului său de deplasare.
în condițiile accidentului de trafic descris mai sus, a survenit decesul celor doi cetățeni greci, B.V. și B.M., precum și vătămarea pasagerilor din ambele autoturisme, după cum urmează: N.A. a suferit leziuni ce au necesitat 25-30 zile de îngrijiri medicale, Ș.G. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 90-100 zile de îngrijiri medicale, iar C.D. a prezentat leziuni traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare 70-80 zile de îngrijiri medicale.
împotriva acestei hotărâri au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, părțile civile N.C. și N.A. și inculpatul V.C.
Parchetul a criticat sentința pentru netemeinicie, apreciind că pedepsele aplicate inculpatului au fost greșit individualizate, în raport de dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), critică adusă și de părțile civile N.A. și N.C. care au invocat în plus greșita rezolvare a laturii civile a cauzei, considerând că despăgubirile acordate sunt neîndestulătoare. N.A. a solicitat majorarea acestora la 500.000.000 lei, iar N.C., la 3.000.000.000 lei.
în apelul său, inculpatul a invocat netemeinicia hotărârii dar și faptul că a plătit părții civile N.C. suma de 30.000.000 lei, iar părții civile N.A., suma de 15.000.000 lei, aspecte de care a cerut să se ia act.
Prin decizia penală nr. 177 din 5 mai 2004, Tribunalul Olt a admis apelurile declarate de părțile civile N.C. și N.A., a desființat parțial sentința, sub aspectul laturii civile, în sensul că a obligat pe inculpat la 50.000.000 lei daune morale și la 7.286.470 lei cheltuieli judiciare, către partea civilă N.C. A fost obligat același inculpat la 2.000.000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă N.A., constatându-se totodată că inculpatul a achitat părții civile N.C. suma de 30.000.000 lei și părții civile N.A. suma de 15.000.000 lei, cu titlul de despăgubiri civile.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de parchet și de inculpat.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de control judiciar a apreciat că partea civilă N.C. justifică o despăgubire, pentru prejudiciul moral încercat prin moartea surorii sale, în condițiile accidentului de trafic, în limita de 50.000.000 lei, cât și cheltuieli judiciare evaluate la 7.286.470 lei.
Totodată, în considerarea actelor depuse la dosar, s-a apreciat că și partea civilă N.A. este îndreptățită să primească cheltuieli judiciare în limita sumei de 2.000.000 lei.
Apreciind că pedepsele aplicate inculpatului au fost corect individualizate, în raport de criteriile înscrise în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), apelurile declarate de parchet și inculpat au fost respinse ca nefondate.
împotriva ambelor hotărâri, în termen legal, au formulat recurs părțile civile N.C. și N.A., precum și inculpatul V.C.
Părțile civile, atât în motivele scrise, cât și prin cele susținute oral de apărătorul lor ales, au invocat cazul de casare înscris în art. 3859pct. 14 C. proc. pen., vizând greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpatului, apreciate ca fiind prea blânde, cât și cazul de casare înscris în art. 3859pct. 171 C. proc. pen., constând în greșita rezolvare a laturii civile, în sensul că despăgubirile civile acordate, patrimoniale și nepatrimoniale, sunt neîndestulătoare, în raport de suportul probatoriu administrat în cauză, și de intensitatea suferințelor fizice și psihice, încercate atât de N.A. (în calitate de victimă directă), cât și de N.C. (în calitate de victimă indirectă), prin moartea surorii sale.
Inculpatul a criticat hotărârile pentru netemeinicie, invocând cazul de casare înscris în art. 3859pct. 14 C. proc. pen., susținând în scris, cât și prin apărătorul său ales că pedepsele aplicate sunt excesive.
Prin decizia penală nr. 1600 din 14 decembrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția penală, au fost admise recursurile declarate de părțile civile N.C. și N.A.
Au fost casate în parte decizia penală nr. 177 din 5 mai 2004 a Tribunalului Olt și sentința penală nr. 1500 din 25 noiembrie 2003 a Judecătoriei Slatina numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei și numai cu privire la daunele morale acordate, care au fost majorate la 100.000.000 lei către partea civilă N.C. și la 60.000.000 lei către partea civilă N.A.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.
A fost respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.C., care a fost obligat la plata sumelor de 500.000 lei către stat și 3.000.000 lei către părțile civile, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Craiova a apreciat că recursurile declarate de părțile civile sunt fondate, dar numai cu privire la cuantumul daunelor morale acordate.
S-a considerat că partea civilă N.A. este îndreptățită să primească ca o compensație bănească în limita sumei de 60 milioane lei, față de intensitatea suferințelor încercate nemijlocit, de numărul mare de zile de îngrijiri medicale (85 zile de spitalizare), de durata tratamentului necesar vindecării, iar partea civilă N.C., pentru suferințele pricinuite de faptul morții surorii sale, de care neîndoielnic era legată afectiv este îndreptățită să primească o compensație bănească în limita sumei de 100 milioane lei.
Constatând că pedepsele aplicate inculpatului au fost just individualizate, instanța a respins recursul declarat de acesta.
împotriva deciziei penale nr. 1600 din 14 decembrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Craiova au declarat recurs părțile civile N.C. și N.A.
Recursurile declarate de părțile civile sunt inadmisibile pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 129 din Constituția României "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".
Așadar, posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătorești este statuată prin însăși legea fundamentală.
Din economia textului menționat rezultă însă că hotărârile judecătorești, inclusiv hotărârile premergătoare, anticipatorii sau provizorii, sunt supuse căilor de atac determinate de lege.
Legea procesuală penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiției, pronunțarea de hotărâri judecătorești care să corespundă legii și adevărului și care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părților din proces.
în raport de dispozițiile art. 3851C. proc. pen., sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs hotărârile judecătorești, sentințe sau decizii, după caz, nedefinitive.
Totodată, art. 417 C. proc. pen., cu referire la dispozițiile înscrise în Cap. III din Titlul II al aceluiași cod, prevede că deciziile pronunțate în recurs nu sunt supuse nici unei alte căi ordinare de atac, ele fiind definitive și executorii.
Așadar, sistemul român de jurisdicție a statuat principiul unicității acestei căi de atac, dreptul la recurs stingându-se prin exercitare, așa încât posibilitatea legală a declarării mai multor recursuri este exclusă.
în cauză, secția penală a înaltei Curți de Casație și Justiție a fost sesizată cu un nou recurs declarat de părțile civile N.C. și N.A. împotriva deciziei prin care Curtea de Apel Craiova a admis recursul declarat de acestea.
Or, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Față de cele menționate mai sus, înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza II C. proc. pen., combinat cu art. 3851C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de părțile civile N.C. și N.A. împotriva deciziei penale nr. 1600 din 14 decembrie 2004 a Curții de Apel Craiova.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat recurentele părți civile la plata sumelor de câte 700.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 1.000.000 lei, a reprezentat onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 574/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 577/2006. Penal → |
|---|
