ICCJ. Decizia nr. 499/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin Sentința penală nr. 309 din 7 iunie 2005 a Tribunalului Dolj, secția penală, pronunțată în dosar nr. 5197/P/2004 au fost condamnați, după cum urmează, inculpații:
1. D.S., la:
- 2 ani și 4 luni închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) lit. g), cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.;
- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și g), cu aplicarea art. 99 și următorele C. pen.;
- un an și 10 luni închisoare, pentru infracțiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2), cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.;
în baza art. 33 și art. 34 C. pen., a fost aplicată inculpatului, în vederea executării, pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 4 luni închisoare.
în baza art. 83 C. pen., a fost revocat inculpatului beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 577/2002 a Judecătoriei Băilești, urmând să execute și această pedeapsă, alături de pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare, în total, 2 ani și 10 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost dedusă prevenția, de la 6 aprilie 2005 la zi, și menținută starea de arest.
2. M.M., la:
- 2 ani și 4 luni închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) lit. g), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 99 și următoarele C. pen.;
- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și g), cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.;
- un an și 10 luni închisoare, pentru infracțiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2), cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.;
în baza art. 33 și art. 34 C. pen., a fost aplicată inculpatei, în vederea executării, pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 4 luni închisoare.
în baza art. 83 C. pen., a fost revocat inculpatei beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 338/2003 a Judecătoriei Băilești, urmând să execute și această pedeapsă, alături de pedeapsa aplicată în cauza de față, în total, 2 ani și 10 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost dedusă prevenția, de la 6 aprilie 2005 la 1 iunie 2005.
S-a luat act că nu a existat constituire de parte civilă.
Fiecare inculpat a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în fapt, că:
1. în cursul lunii februarie 2004, noaptea, inculpata M.M. a sustras, în scopul valorificării, 3 capace de canal (din fontă) de pe Str. D. Bolintineanu din Băilești, valoarea prejudiciului fiind stabilită la 7.500.000 lei; bunurile furate au fost vândute, ca deșeuri metalice, unui centru de colectare, pentru suma de 400.000 lei;
2. în seara zilei de 3 martie 2004, inculpata M.M., împreună cu inculpatul D.S., au pătruns în curtea locuinței părții vătămate Ț.V., de unde au sustras un container; pe care l-au încărcat în căruța cu care veniseră în acest scop; prejudiciul, în sumă de 1.500.000 lei, a fost reparat prin restituirea bunului sustras.
- au sustras 2 grătare din fontă de la canalele de scurgere a apei de pe str. Gabroveni din Băilești; prejudiciul, evaluat la 3.500.000 lei, a fost reparat, de asemenea, prin restituirea bunurilor sustrase.
împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub două aspecte ce țin de încadrarea juridică a faptelor, și anume greșita aplicare a art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în ce o privește pe inculpata M.M., și omisiunea reținerii și a agravantei prevăzute de art. 209 alin. (1) lit. e) C. pen. ("în timpul nopții"), în ce o privește pe inculpata M.M., pentru fapta săvârșită într-o noapte din luna februarie 2004 și pentru faptele săvârșite în seara zilei de 3 martie 2004, iar în ce îl privește pe inculpatul D.S., pentru acestea din urmă, precum și sub acela al omisiunii confiscării speciale [(art. 118 lit. d) C. pen.)] a sumei de 400.000 lei, obținută de inculpata M.M. din valorificarea celor 3 capace de canal, care au fost restituite.
Prin decizia penală nr. 71 din 26 octombrie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția pentru minori și familie, admițându-se sus-zisul apel, s-a procedat la schimbarea încadrării juridice, întocmai cum se solicitase, în cazul ambilor inculpați menținându-se pedepsele stabilite pentru fiecare infracțiune și pedepsele aplicate în vederea executării.
A fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului D.S., deducându-se durata acesteia "în continuare, de la 7 iunie 2005 la zi"; în ce o privește pe inculpata M.M., a fost dedusă "perioada detenției preventive _ _ în continuare, de la 2 iunie 2005 la 13 iulie 2005".
S-a dispus, în baza art. 118 lit. d) C. pen., confiscarea sumei de 400.000 lei de la inculpata M.M.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
împotriva acestei din urmă hotărâri, decizia penală nr. 71 din 26 octombrie 2005, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a declarat recursul de față, în susținerea căruia, cu prilejul dezbaterilor, procurorul a precizat că restrânge primul motiv [(privitor la aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP))] la inculpata M.M.; al doilea motiv (privitor la deducerea greșită a duratei arestării preventive) a fost susținut astfel cum a fost formulat.
Recursul este întemeiat numai în parte, astfel cum se arătă în continuare.
Instanța de fond a reținut, în ce o privește pe inculpata M.M., cauza legală de agravare prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), însă în apelul parchetului, aceasta a fost înlăturată cu o motivare temeinică și convingătoare, în raport cu care concluzia instanței de apel, în sensul că inculpata a săvârșit faptele de furt (din februarie 2004 și din 3 martie 2004) în concurs real, de fiecare dată, în baza unei distincte rezoluțiuni delictuoase, iar nu în baza unei unice astfel de rezoluțiuni, este la adăpost de orice critică.
Așa fiind, primul motiv de casare nu poate fi primit.
Al doilea motiv de casare a fost întemeiat astfel cum a fost formulat, durata arestării preventive a fost dedusă cu începere de la 6 aprilie 2005, pentru ambii inculpați, până la zi, pentru inculpatul D.S., respectiv, până la 13 iulie 2005 (data încetării de drept a măsurii), pentru inculpata M.M.; în ce o privește pe aceasta din urmă, și sentința a fost greșită prin aceea că i-a dedus durata arestării preventive până la 1 iunie 2005 data încheierii de dezbateri, în loc de 7 iunie 2005 - data pronunțării; ambele hotărâri au fost casate în parte, în sensul celor ce au precedat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 465/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 52/2006. Penal → |
|---|
