ICCJ. Decizia nr. 6991/2006. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6991/2006
Dosar nr. 8149/1/2006
Şedinţa publică din 29 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 223 din 18 noiembrie 2005, pronunţată de Tribunalul Olt, în dosarul nr. 2000/2005, s-a hotărât:
În baza art. 208, 209 alin. (1) lit. a) şi g) C. pen., raportat la alin. (3) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., inculpatul B.G. a fost condamnat, la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea din data de 3 iunie 2004 şi, la 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea comisă la data de 16 iunie 2004.
S-a constatat autoritate de lucru judecat cu privire la dispoziţia de revocare a liberării condiţionate pentru restul de 507 zile din pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 586 din 13 februarie 2003 a Judecătoriei Tg. Jiu, în baza sentinţei penale nr. 423 din 22 februarie 2005 a Judecătoriei Slatina.
S-a descontopit pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa sus menţionată, în restul de pedeapsă menţionat, sporul de 6 luni închisoare şi pedeapsa rezultantă de 4 ani aplicată prin aceeaşi sentinţă, rezultantă care se va descontopi la rândul ei în pedepsele de 4 ani închisoare, două pedepse a câte 3 ani şi 9 luni închisoare, două pedepse a câte un an închisoare şi o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 36 alin. (1) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., a recontopit pedepsele aplicate prin sentinţa penală nr. 423 din 22 februarie 2005 a Judecătoriei Slatina, cu pedepsele nou aplicate, urmând ca inculpatul să execute 4 ani şi 6 luni închisoare iar în baza art. 61 alin. (1) C. pen., raportat la art. 39 alin. (1) şi (2) C. pen., s-a contopit restul de pedeapsă de 507 zile, cu pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute 4 ani şi 6 luni închisoare la care s-a aplicat un spor de 6 luni, iar în final, inculpatul urmând a executa 5 ani închisoare cu aplicarea art. 71 şi 64 C. pen.
S-a constatat că acest inculpat este arestat în altă cauză.
În baza art. 208, 209 alin. (1) lit. a) şi g) raportat la alin. (3) lit. c) C. pen., inculpatul B.F., la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru fiecare din infracţiunile comise la 3 iunie 2004 şi 16 iunie 2004.
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 423 din 22 februarie 2005 a Judecătoriei Slatina, în pedepsele de 3 ani şi 3 luni închisoare şi 3 ani închisoare.
În baza art. 36 alin. (1) C. pen., contopeşte pedepsele nou aplicate, cu pedepsele repuse în individualitatea lor, urmând ca inculpatul să execute în final 4 ani închisoare în condiţiile art. 71 şi 64 C. pen.
S-a constatat că şi inculpatul B.F. este arestat în altă cauză.
În baza art. 208, 209 alin. (1) lit. a) şi g) raportat la alin. (3) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 367 lit. a) C. pen., inculpatul R.F., la câte o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru fiecare din infracţiunile comise la 3 iunie 2004 şi 16 iunie 2004.
În baza art. 83 C. pen., revocă suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa nr. 395 din 7 martie 2005 a Judecătoriei Slatina, desfiinţată în parte prin Decizia penală nr. 299 din 11 mai 2000 a Tribunalului Olt şi a dispus executarea în întregime a acesteia, iar în baza art. 7 din Legea nr. 543/2002, a revocat graţierea aceleiaşi pedepse pe care acumulat-o cu pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare, inculpatul urmând a executa 7 ani şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71 şi 64 C. pen.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea fierăstrăului şi a foarfecii, corpuri delicte de la inculpatul R.F.
Au fost obligaţi inculpaţii în solidar la 39.528.000 lei ROL despăgubiri către partea civilă şi au mai fost obligaţi inculpaţii şi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa sentinţa, prima instanţă a reţinut că inculpaţii au fost trimişi în judecată în stare de libertate, fiind acuzaţi de comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 208 şi 209 alin. (1) lit. a) şi g) C. pen., raportat la alin. (3) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen., pentru inculpaţii B.G. şi R.F., deoarece, în noaptea de 2 iunie 2004 şi 15 aprilie 2004, în timpul nopţii, au sustras cablul pentru alimentarea unor sonde din P.E. aparţinând Sucursalei P. Piteşti – Sectorul Drăgăşani, situat pe raza comunei Spineni, judeţul Olt, cablu pe care ulterior l-au valorificat.
Prejudiciul total produs în urma celor două furturi, a fost estimat la 39.528.000 lei ROL.
Pe baza actelor de cercetare la faţa locului, declaraţiilor de martori, proceselor verbale de reconstituire şi recunoaşterilor inculpaţilor B.G. şi B.F., prima instanţă a reţinut aceeaşi stare de fapt, aceeaşi încadrare juridică precum şi vinovăţia celor doi inculpaţi în comiterea infracţiunilor deduse judecăţii, iar la individualizarea pedepsei, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), s-a avut în vedere nu numai gradul de pericol social ridicat al acestei infracţiuni dar şi datele personale negative ce caracterizează inculpaţii, inclusiv existenţa antecedentelor penale, cât şi circumstanţele agravante în care faptele au fost comise.
De asemenea, s-a reţinut potrivit dovezilor cu înscrisuri furnizate de partea civilă, că prejudiciul produs acesteia a fost de 39.528.000 lei ROL, iar inculpaţii au fost obligaţi în solidar la plata acestuia.
Împotriva sentinţei au formulat apeluri inculpaţii B.G. şi B.F., care au solicitat reducerea pedepselor, şi inculpatul R.F., care a solicitat achitarea sa deoarece nu a participat la comiterea infracţiunii.
Prin Decizia penală nr. 129 din 13 aprilie 2006, Curtea de Apel Craiova, secţia penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, apreciind ca legală şi temeinică soluţia pronunţată de instanţa de fond.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul R.F. solicitând, în principal, achitarea pentru că nu a săvârşit infracţiunea, iar în subsidiar, reducerea pedepsei.
Examinând hotărârile pronunţate în cauză prin prisma motivelor de recurs formulate, cât şi din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Atât Decizia penală nr. 129 din 13 aprilie2006 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală, cât şi sentinţa penală nr. 223 din 18 noiembrie 2005 a Tribunalului olt sunt criticabile sub aspectul reţinerii dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen., art. 83 C. pen. şi al pedepsei aplicate inculpatului R.F.
În acest sens, Curtea reţine următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 395 din 7 martie 2000, pronunţată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr. 5719/1999, inculpatul R.F. a fost achitat în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. lit. b) C. proc. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 97 alin. (3) din Legea nr. 26/1996, iar în baza art. 98 alin. (3) din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a fost condamnat acelaşi inculpat la un an închisoare, cu aplicarea art. 81, 82 C. pen., pe o perioadă de 3 ani.
Această sentinţă penală a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 299 din 11 mai 2000 a Tribunalului Olt, prin care s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, desfiinţând parţial sentinţa sub aspectul laturii penale şi sub aspectul laturii civile.
În baza art. 98 alin. (3) din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a fost condamnat inculpatul la 3 ani închisoare.
În baza art. 81, 82 C. pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe timp de 5 ani.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 13.195.520 lei şi la plata dobânzii legale aferente pe perioada cuprinsă între data rămânerii definitive a hotărârii până la achitarea integrală a debitului către partea civilă O.S.S. – D.S.V.
A menţinut sechestrul asigurător instituit în cauză pe bunurile inculpatului.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
S-a reţinut, în fapt, că în ziua de 17 martie 1999, organele de poliţie au efectuat o percheziţie la domiciliul inculpatului şi au constatat că acesta a tăiat ilegal un număr de 687 puieţi cu diametrul de 2 – 4 cm.
Deci, data săvârşirii infracţiunii este 17 martie 1999.
Cum pentru această faptă inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare, cu termen de încercare de 5 ani, acest termen s-a epuizat la 17 martie 2004.
Inculpatul R.F. a săvârşit faptele pentru care este condamnat în prezenta cauză la 3 iunie 2004, respectiv 16 iunie 2004, deci în afara termenului de încercare stabilit pentru pedeapsa de 3 ani închisoare.
În aceste condiţii, este evident că nu se impune reţinerea în sarcina inculpatului starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen.
Din aceleaşi considerente, nu sunt aplicabile nici dispoziţiile art. 83 C. pen., infracţiunea a cărei revocare s-a dispus nefiind săvârşită în cursul termenului de încercare de 5 ani.
De asemenea, în cauză, nu sunt aplicabile prevederile art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 395 din 7 martie 2000 a Judecătoriei Slatina.
Având în vedere aceste considerente, soluţia care se impune este de admitere a recursului inculpatului R.F., casându-se hotărârile pronunţate în cauză pentru greşita reţinere a stării de recidivă, a aplicării art. 83 C. pen. şi art. 7 din legea nr. 543/2000, precum şi pentru pedeapsa aplicată.
Se vor înlătura dispoziţiile art. 33, 34 C. pen., descontopindu-se pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 6 luni închisoare în pedepsele componente.
Se vor înlătura dispoziţiile art. 37 lit. a) C. pen., art. 83 C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 395 din 7 martie 2000 a Judecătoriei Slatina.
În baza art. 33, 34 C. pen., se vor contopi pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare.
Se vor aplica dispoziţiile art. 71, 64 lit. a) şi b) C. pen.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul R.F. împotriva deciziei penale nr. 129 din 13 aprilie 2006 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală.
Casează Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 223 din 18 noiembrie 2005 a Tribunalului Olt numai cu privire la greşita reţinere a stării de recidivă, a aplicării dispoziţiilor art. 83 C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 543/2002, precum şi cu privire la pedeapsă.
Înlătură dispoziţiile art. 33 şi 34 C. pen.
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 6 luni închisoare în pedepsele componente.
Înlătură dispoziţiile art. 37 lit. a) C. pen., art. 83 C. pen. şi art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 395 din 7 martie 2000 a Judecătoriei Slatina.
În baza art. 33 şi 34 C. pen., contopeşte pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare.
Face aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 noiembrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 6909/2006. Penal. Extrădare activă (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 7042/2006. Penal → |
---|