ICCJ. Decizia nr. 7137/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 7137/2006
Dosar nr. 4146/3/2006
Şedinţa publică din 7 decembrie 2006
Asupra recursului de faţă:
Examinând acele şi lucrările din dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 838 din 14 iunie 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a condamnat pe inculpatul M.R., la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. b) C. pen.
Pe durata prevăzută de art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Potrivit art. 350 C. proc. pen. şi art. 8 C. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului, deducându-se arestul preventiv executat de la 9 decembrie 2005 la zi.
În baza art. 116 C. pen., s-a interzis inculpatului să se afle în Municipiul Bucureşti pe o perioadă de 3 ani.
În baza art. 118 C. pen., s-a dispus confiscarea unui briceag, corp delict.
S-a luat act că partea vătămată nu se constituie parte civilă.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond, apreciind probele administrate, în cursul urmăririi penale cât şi în faza cercetării judecătoreşti, a stabilit următoare situaţie de fapt.
În ziua de 1 martie 2005, inculpatul aflându-se pe B-dul Chişinău, a încercat să sustragă bunuri din geanta părţii vătămate D.G. însă a fost surprins de aceasta, moment în care s-a îndepărtat în fugă de la locul faptei.
În urmărirea inculpatului, au pornit martorii D.N.C. şi P.A. reuşind să-l blocheze între două maşini parcate, moment în care inculpatul a scos un briceag cu acţionare mecanică, ameninţându-l pe D.N., care de teamă l-a lăsat să fugă.
Inculpatul a fost însă prins de organele de poliţie imobilizat şi dus la sediul poliţiei, recunoscut şi identificat ca fiind autorul infracţiunii de tentativă la tâlhărie în forma prevăzută de art. 20 raportat la art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. b) C. pen.
Fapta dedusă a fost dovedită cu declaraţiile martorilor D.N.C., P.A., părţii vătămate, procesul verbal de recunoaştere din grup, întocmit la 9 decembrie 2005.
La individualizarea pedepsei instanţa de fond a avut în vedere pericolul social al infracţiunii, demonstrat de circumstanţele în care s-a săvârşit, pe timp de zi, într-un loc public aglomerat, prin folosirea unui briceag, dar şi datele personale ale inculpatului, lipsit de antecedente penale, orientând pedeapsa către limita minimă prevăzută de text.
În termen legal inculpatul a declarat apel, solicitând reducerea pedepsei, apreciată ca severă în raport de fapta săvârşită.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia penală nr. 668 din 20 septembrie 2006, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, apreciind netemeinică critica ce viza cuantumul pedepsei. Astfel, s-a motivat că prima instanţă a stabilit întinderea pedepsei, prin evaluarea judicioasă a tuturor criteriilor legale de individualizare, sub aspectul întinderii şi modalităţii de executare, fiind de natură să-şi atingă scopul educativ, preventiv.
Decizia instanţei de apel, a fost recurată în termenul prevăzut de art. 3853 C. proc. pen., de inculpat, reiterându-se critica ce vizează netemeinicia hotărârilor şi cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Verificând recursul inculpatului în raport de dispoziţiile art. 3856 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază nefondată calea de atac.
Toate criteriile legale de individualizare aşa cum sunt enumerate de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), au fost corect interpretate în cauza de faţă, aşa încât instanţa a stabilit o pedeapsă în măsură să asigure reeducarea inculpatului, formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.
Întrucât la examinarea din oficiu, nu se constată existenţa vreunui caz de casare, care să justifice reformarea hotărârii, recursul va fi respins conform art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În temeiul art. 38517 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) şi art. 381 C. proc. pen. Se va deduce la zi arestul executat de recurentul inculpat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat M.R. împotriva deciziei penale nr. 668 din 20 septembrie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reţinerii şi arestării preventive de la 9 decembrie 2005 la 7 decembrie 2006.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 decembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7089/2006. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 7139/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
