ICCJ. Decizia nr. 812/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.812/2006
Dosar nr. 21797/1//2005
(nr. vechi 6520/2005)
Şedinţa publică din 8 februarie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 461 din 20 decembrie 2004 Tribunalul Gorj (rejudecând cauza) a condamnat pe inculpaţii T.I.G. şi M.P., la câte 21 ani închisoare, pentru infracţiunea de omor deosebit de grav prevăzută şi pedepsită de art. 174 – art. 175 lit. d) şi art. 176 lit. d) şi la câte 7 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.; la câte 10 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin. (1) şi (21) lit. a) şi b) C. pen., şi la câte 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele, aplicând fiecărui inculpat pedeapsa cea mai grea de 21 ani închisoare plus câte un spor de 2 ani închisoare, aşa încât fiecare inculpat are de executat câte 23 ani de închisoare şi câte 7 ani pedeapsă complementară.
S-a dedus din pedeapsă perioadele de arest preventiv pentru fiecare inculpat de la 29 iunie 2002 la zi.
S-a menţinut starea de arest a inculpaţilor.
S-a constatat ca fiind recuperat prejudiciul produs prin tâlhărie.
Inculpaţii au fost obligaţi în solidar să plătească părţii civile P.D.N. suma de 20 milioane lei despăgubiri civile.
Instanţa de fond, rejudecând potrivit probelor administrate, a reţinut, în fapt, că vinovăţia şi participaţia celor doi inculpaţi este demonstrată de declaraţiile acestora din care rezultă fără dubiu că inculpatul M.P. a participat la săvârşirea faptelor iar tot pe baza declaraţiilor date, inculpatul T.I.G. am participat doar la efectuarea schimbului în valută, a sumei furată din locuinţa victimei.
A mai apreciat prima instanţă că declaraţia inculpatului M.P. prin care este exclus coinculpatul T.I.G. de la săvârşirea celor trei infracţiuni, sunt nesincere, în planul adoptării soluţiei fiind valorificate şi apreciate ca veridice acele arătări ale inculpatului date la debutul urmăririi penale şi prin care a relatat în detaliu modul de comiterea faptelor împreună cu inculpatul T.I.G.
S-a mai reţinut în soluţia adoptată că, împrejurările de fapt sunt confirmate şi de primele declaraţii ale martorei D.L. care în privinţa inculpatului T.I.G., confirmă faptul că, a plecat din domiciliul său împreună cu inculpatul M.P. înainte de orele 16.
Acestor elemente de probă li se alătură buletinul de schimb valutar din cuprinsul cărui rezultă că ora de efectuare a operaţiei a fost 16,50 care deci nu poate fi pusă la îndoială, cum nu poate fi puse la îndoială nici concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 266/2003 a Serviciului de Criminalistică al I.P.J. Gorj, din care rezultă că nodurile de la legătura cu care a fost imobilizată victima, erau atipice, profesionale şi care din punctul de vedere al complexităţii, implicau participare a două persoane.
În hotărârea criticată în sprijinul învinuirii, au fost invocate şi rezultatele testului poligraf şi potrivit căruia la întrebările relevante puse celor doi inculpaţi, s-au evidenţiat modificări psihofiziologice, semnificativ caracteristice reactivităţii emoţionale şi care relevă detecţia comportamentului simulat al inculpaţilor.
Susţinerea inculpatului T.I.G. în sensul că nu a participat efectiv la săvârşirea faptelor ci doar la efectuarea schimbului valutar alături de inculpatul M.P., numai după orele 16,30 - 17,00, s-a apreciat că este infirmată de depoziţia martorei D.L., dată în faţa procurorului, declaraţie care se coroborează cu momentul indubitabilului al efectuării schimbului valutar, ora 16,50, operaţie la care aui fost prezenţi ambii inculpaţi.
Apărarea aceluiaşi inculpat (T.I.G.) este infirmată şi de legăturile apropiate pe care acesta le avea cu inculpatul M.P. cât şi de împrejurarea că, în copilărie locuise într-un apartament aflat în vecinătatea locuinţei victimei şi astfel cunoştea locul în care s-au săvârşit faptele.
La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpaţilor, instanţa a avut în vedere cerinţele art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor comise pe de o parte iar pe de altă parte datele ce caracterizează persoana făptuitorilor.
Rezolvând latura civilă a cauzei potrivit probelor administrate şi în baza art. 14 C. proc. pen., şi art. 998 şi art. 999 C. civ., instanţa de fond a obligat pe inculpaţi în solidar la 20 milioane lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă P.N.D., reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de înmormântarea mamei sale, victima S.M.
Împotriva acestei sentinţe cei doi inculpaţi au declarat apel invocând netemeinicia şi nelegalitatea sub următoarele aspecte:
Inculpatul M.P. atât în memoriile scrise precum şi prin susţinerile orale ale apărătorului său a susţinut că pedepsele aplicate sunt nejustificat de aspre motiv pentru care a cerut reducerea acestora.
Inculpatul T.I.G. atât în motivele scrise precum şi în cele dezvoltate oral de apărătorul său ales a susţinut că a fost greşit condamnat pentru toate cele trei infracţiuni reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu, că în baza probatoriului administrat nu este confirmată participarea sa în calitate de coautor, că în realitate unicul autor al acestora este inculpatul M.P.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia penală nr. 284 din 22 septembrie 2005, a admis apelurile declarate de cei doi inculpaţi T.I.G. şi M.P., a desfiinţat sentinţa penală nr. 461 din 20 decembrie 2004 a Tribunalului Gorj sub aspectul laturii penale şi civile în sensul că;
1. - În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul T.I.G., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. d) şi art. 176 lit. d) C. pen., art. 211 alin. (1) şi (21) lit. a) şi c) C. pen. şi art. 192 alin. (2) C. pen.
În baza art. 350 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a acestui inculpat, dacă nu este arestat în altă cauză.
2. - În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică dată faptelor reţinute în sarcina inculpatului M.P. din art. 192 alin. (2) C. pen., în art. 192 alin. (1) C. pen., şi din art. 211 alin. (1) şi (21) lit. a) şi c) C. pen., în art. 211 alin. (1) şi (21) lit. c) C. pen.
În baza art. 192 alin. (1) C. pen., inculpatul M.P. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 211 alin. (1) şi (21) lit. c) C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat, la 10 ani închisoare, iar în baza art. 174 şi art. 175 lit. d), raportat la art. 176 lit. d) C. pen., inculpatul M.P. a fost condamnat, la 21 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul M.P. să execute pedeapsa cea mai grea de 21 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Aplică dispoziţiile art. 64 şi art. 71 C. pen.
Deduce în continuare detenţia preventivă începând cu 20 decembrie 2004 la zi, menţinând starea de arest faţă de inculpatul M.P.
Obligă pe inculpatul M.P. la plata despăgubirilor civile în sumă de 2.000 lei RON către partea civilă P.D.N. şi înlătură dispoziţia de obligare solidară cu inculpatul T.I.G. la plata acestei sume.
Menţine dispoziţia de obligare a inculpatului M.P. la plata sumei de 1100 lei RON cheltuieli judiciare către stat stabilite prin sentinţa instanţei de fond.
Împotriva acestei decizii nr. 284 din 22 septembrie 2005 nemulţumiţi fiind, în termenul legal, au declarat recurs parchetul şi inculpatul M.P.
Prin recursul declarat de parchet Decizia este criticată pentru netemeinicie şi nelegalitate sub aspectul evaluării eronate şi prin încălcarea dispoziţiilor art. 62 şi art. 63 alin. (2) C. proc. pen., a probelor administrate atât la urmărirea penală cât şi în faţa celor două instanţe de fond, comparativ cu cele administrate de către instanţa de apel şi care au fost avute în vedere în exclusivitate, ca suport de fapt al deciziei atacate.
Drept urmare s-a solicitat examinarea, prin coroborare, conform art. 63 C. proc. pen., a întregului material probator indiferent de faza procesuală în care a fost administrat, singurul obiectiv al cercetării judecătoreşti fiind numai aflarea adevărului şi aplicarea sancţiunii penale faţă de cel sau cei vinovaţi de încălcarea legii penale, neexistând valori dinainte stabilite.
Recursul declarat de parchet este fondat.
Verificându-se Decizia atacată în raport de criticile aduse precum şi din oficiu, Curtea reţine următoarele:
Potrivit art. 62 C. proc. pen., „în vederea aflării adevărului atât organul de urmărire penală precum şi instanţa de judecată sunt obligate să lămurească sub toate aspectele, o cauză şi aceasta se realizează pe bază de probe".
Dar ce cuprinde sfera noţiunii de probă în procesul penal, ne-o arată textul următor respectiv art. 63 C. proc. pen., ce mai prevede şi condiţiile de apreciere a acestora.
Astfel, „orice element de fapt" constituie o probă ce, va servi la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei ce a comis-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei" se arată în art. 63 alin. (1) C. proc. pen.
În alin. (2) al aceluiaşi articol, se prevede că „probele nu au o valoare mai dinainte stabilită iar aprecierea fiecărei probe, se face în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului".
Aşa fiind, erorile comise de către instanţa de apel, derivă tocmai din aprecierea disparată, trunchiată sau preferenţială a unora faţă de altele, deci în mod nelegal. Astfel, unele din probe deşi administrate în chiar clipele imediat următoare comiterii omorului deosebit de grav, au fost ignorate de către instanţa de apel, încălcându-se în acest mod prevăzută art. 62 şi art. 63 C. proc. pen.
Ca urmare a examinării coroborate, a tuturor probelor administrate în cauza de faţă, cu referire specială la declaraţiile inculpatului M.P. de la urmărirea penală, date la doar câteva ore de la comiterea faptei şi de la despărţirea de prietenul său coinculpatul T.I.G., Curtea reţine că, inculpaţii împreună au comis violarea de domiciliu a victimei, tâlhărirea şi omorârea acesteia.
Se mai constată că cei doi inculpaţi au fost trimişi în judecată, în stare de arest pentru comiterea infracţiunilor sus-menţionate, în concurs real, prin două rechizitorii şi anume cel din 15 noiembrie 2002 şi cel din 30 iulie 2003, ambele întocmite de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.
Cele două acte de inculpare reţin în fapt că, din anul 2001 inculpatul M.P. începe să lucreze în Tg. Jiu la o societate comercială unde a cunoscut pe partea civilă P.N.D. iar din octombrie 2001 s-a angajat la Asociaţia familială a acestuia, ca muncitor necalificat în lucrări de construcţii.
Din luna martie 2001, inculpatul M.P. îl cunoaşte şi pe inculpatul T.I.G., se împrietenesc menţinându-se aceste relaţii până la data comiterii faptelor, ce constituie obiectul cauzei de faţă.
Tot în această perioadă inculpatul M.P. ajunge şi concubinul cumnatei inculpatului T.I.G. şi anume martora D.L.
În primăvara anului 2002 cei doi inculpaţi au hotărât să plece să lucreze în străinătate şi au amânat aceasta până vor putea aduna banii necesari cumpărării biletelor de transport.
În aceste condiţii la începutul lunii iunie 2002 cei doi inculpaţi au reluat discuţiile pe tema de mai sus, dar au şi hotărât să sustragă valorile din locuinţa patronului P.D.N. pe care ambii îl cunoşteau. Ei mai ştiau că el locuia cu mama sa, victima S.M. în vârstă de peste 73 ani, imobilizată la pat suferindă fiind locomotor şi chiar cu hemipareză stângă. Pentru aceste motive, pe timpul zile, uşa de acces în locuinţă rămânea deschisă, pentru ca vecinii să o poată ajuta în caz de nevoie.
Pe baza acestor date, dar profitând şi de faptul că fiul şi nora victimei (familia P.) veneau seara târziu acasă, inculpaţii au luat hotărârea să acţioneze în după amiaza zilei de 28 iunie 2002. De aceea inculpatul T.I.G., a părăsit locul de muncă, din localitatea Runcu, în ziua de 28 iunie 2002, în jurul orelor 13,30, şi a folosit o maşină de ocazie pentru a ajunge la timp la domiciliul său din Tg. Jiu.
Astfel, în jurul orelor 15 – 15,30, inculpatul T.I.G. a ajuns acasă în str. Ciocârlău din oraşul Tg. Jiu unde a găsit-o pe soţia sa şi martora (vecina lor) T.L.
La scurt timp a venit în apartamentul inculpatului T.I.G. şi inculpatul M.P. şi pentru ca cei doi inculpaţi să-şi realizeze hotărârea infracţională (anterior expusă) au plecat de îndată cu troleibuzul 112 spre centrul oraşului şi, în jurul orelor 15,45, au coborât în apropierea cartierului Griviţa unde locuia victima. Intrând în apartamentul în care locuia partea vătămată S.M. şi unde, după cum ştiau au găsit uşa deschisă şi astfel uşor au pătruns, găsind-o pe aceasta în patul din sufragerie urmărind un program TV.
Cei doi inculpaţi şi-au împărţit „rolurile" şi pentru ca victima să nu ţipe şi să fie alertaţi vecinii, i-au pus un căluş din material textil în gură, peste care au legat-o cu un prosop, iar peste acesta au înfăşurat şi un cearceaf şi cu un alt prosop i-au legat mâinile la spate.
După toate aceste operaţii, inculpatul T.I.G. a rămas în sufragerie, „să se ocupe" de bătrână, iar inculpatul M.P. a forţat cu umărul uşa de intrare în dormitorul apartamentului, unde ştia că se ţin bunurile de valoare şi banii, pentru că în permanenţă această încăpere era încuiată.
După căutări insistente inculpatul M.P. a găsit în buzunarul unui sacou din dulap, suma de 15.600.000 lei şi pe care i-a sustras. Imediat cei doi inculpaţi au părăsit apartamentul şi au lăsat victima imobilizată şi având în continuare căile respiratorii astupate.
Tot împreună cei doi inculpaţi au plecat spre centrul oraşului şi după mai multe încercări, au reuşit la casa de schimb valutar L. Tg. Jiu să schimbe banii tâlhăriţi în 400 EURO şi cu un rest de 1.700.000 lei în bancnote de 100.000 lei.
Schimbul valutar la care s-au folosit banii tâlhăriţi potrivit bonului emis s-a efectuat la ora 16,50 iar raportul medico-legal apreciază că decesul victimei a avut loc, pe data de 28 iunie 2002, înainte de ora 16,30, iar cercetarea locului faptei a început la aceeaşi dată în jurul orei 17,40. Astfel, s-au cunoscut împrejurările în care a survenit moartea părţii vătămate.
Mai trebuie arătat că inculpatul M.P. neavând buletinul de identitate asupra sa, schimbul valutar s-a efectuat pe baza datelor buletinului de identitate a inculpatului T.I.G.
După ce au reuşit să transforme suma tâlhărită în valută, cei doi inculpaţi s-au interesat, care este costul unui bilet pe ruta Tg. Jiu Milano, după care s-au oprit tot împreună şi au consumat bere la un bar din apropierea locuinţei inculpatului T.I.G. Abia după toate acestea, inculpaţii s-au despărţit şi în aceeaşi, seară de 28 iulie 2002, în jurul orelor 22,30, a fost identificat inculpatul M.P. de către organele de poliţie. A fost percheziţionat corporal ocazie cu care s-au găsit asupra sa, 8 bancnote a câte 50 Euro fiecare, suma de 1.700.000 lei în bancnote de câte 100.000 lei, biletul cu menţiunea „cursă regulată Tg. Jiu – Milano", iar cu prilejul ascultării sale inculpatul M.P. a dat detalii asupra comiterii faptelor de mai sus împreună cu inculpatul T.I.G., informaţii pe baza cărora s-a procedat la recunoaşterea din grup a celui din urmă făptuitor.
În aceste împrejurări martorul C.V.G. l-a recunoscut din grup pe inculpatul T.I.G. ca fiind persoana ce s-a prezentat pentru schimbul valutar perfectat la ora 16,50.
Susţinerile inculpatului T.I.G. în sensul că nu a participat la săvârşirea infracţiunilor ci numai la efectuarea schimbului valutar se constată faţă de cele expuse că, au fost temeinic înlăturate, ca simple apărări infirmate de probatoriul cauzei şi în special de către depoziţia martorei D.L., care a fost cercetată pentru mărturie mincinoasă şi a revenit asupra acestei declaraţii la 4 iulie 2002. Această martoră a fost şi sancţionată cu amendă administrativă aplicată pentru mărturie mincinoasă în baza art. 181 şi art. 91 lit. c) C. pen. (a se vedea rechizitoriul din 15 noiembrie 2002).
În acelaşi context de probe trebuie avut în vedere şi comportamentul de influenţare a martorilor pe care l-a întreprins, fratele inculpatului T.I.G. Astfel numitul T.M.G., fratele inculpatului T.I.G. (ce se pretinde că în prezent este plecat în Portugalia) fost subofiţer la Penitenciarul Tg. Jiu a influenţat pe martorii S.V. şi S.I. cerându-le să nu declare adevărul în legătură cu faptele „pentru care este cercetat fratele său".
Prin aceste activităţi a fost îngreunată urmărirea penală şi sus-numitul T.I.G. a fost cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen. Fapta nu a fost însă pedepsită, potrivit art. 264 alin. final C. pen., faţă de calitatea sa de frate, al inculpatului favorizat.
Tot în acest cadru de analiza probatoriilor se reţine că şi revenirea inculpatului M.P., de la primele sale declaraţii a fost infirmată de probe şi combătută chiar şi de testul poligraf care a evidenţiat comportamentul său simulat.
Pentru toate aceste considerente încălcate fiind dispoziţiile art. 62 şi 63 C. proc. pen., în aprecierea şi evaluarea probelor de către instanţa de apel, urmează a fi admis recursul declarat de parchet în baza art. 38515 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., cu majoritate de voturi, casată Decizia atacată şi menţinută sentinţa penală nr. 461 din 20 decembrie 2004 a Tribunalului Gorj ca temeinică şi legală.
Trecând la analiza recursului declarat de inculpatul M.P. şi care vizează schimbarea încadrării juridice potrivit celor arătate în încheierea de dezbatere în fond de la 13 ianuarie 2006 precum şi reducerea pedepsei, pentru motivele avute în vedere la examinarea recursului parchetului, de asemenea cu majoritate de voturi, urmează a fi respins, ca nefondat, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Din cele verificate şi expuse se desprinde fără putinţă de tăgadă că, atât încadrarea juridică dată prin sentinţa penală precum şi pedepsele aplicate inculpatului M.P. ca de altfel şi sporul de sancţiune de 2 ani închisoare, sunt în limitele legale şi corespunzătoare gravităţii faptelor comise, a nesincerităţii sale, cu atât mai mult cu cât, el era o cunoştinţă de a părţii civile şi a mamei sale şi în această calitate, profitând şi de neputinţa victimei bolnavă (suferindă locomotor) în vârstă de peste 73 ani, nu a renunţat la realizarea scopului infracţional. Ca atare, pedeapsa ce o are de executat, va realiza atât prevenţia generală precum şi reinserţia socială a făptuitorului, cerinţe prevăzute de art. 52 C. pen.
În consecinţă, ca urmare a aplicării art. 381 C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M.P. timpul arestării preventive de la 29 iunie 2002 la zi şi pentru inculpatul T.I.G. de la 29 iunie 2002 până la data punerii efective în libertate, dispusă prin Decizia atacată.
Se va face şi aplicarea dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen., faţă de inculpatul recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Cu majoritate de voturi:
Admite recursul declarat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 284 din 22 septembrie 2005 a Curţii de Apel Craiova, privind pe inculpaţii T.I.G. şi M.P.
Casează Decizia penală atacată şi menţine sentinţa penală nr. 461 din 20 decembrie 2004 a Tribunalului Gorj.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.P. împotriva deciziei penale nr. 284 din 22 septembrie 2005 a Curţii de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M.P., timpul arestării preventive de la 29 iunie 2002 la 8 februarie 2006 şi pentru inculpatul T.I.G. de la 29 iunie 2002 până la data punerii efective în libertate dispusă prin Decizia atacată.
Obligă recurentul inculpat M.P. la plata sumei de 220 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 806/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 817/2006. Penal → |
|---|
