ICCJ. Decizia nr. 836/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.836/2006
Dosar nr. 23338/1/2006
(nr. vechi 7294/2005)
Şedinţa publică din 8 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 420 din 11 august 2005, Tribunalul Braşov, secţia penală, a respins, ca inadmisibilă, în principiu cererea formulată la data de 26 august 2004 din Penitenciarul Miercurea Ciuc de către condamnatul Z.I. privind revizuirea în temeiul art. 394 lit. d) C. proc. pen., a sentinţei penale nr. 337/2003 a Tribunalului Braşov, astfel cum a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 345/2003 a Curţii de Apel Braşov, prin care a fost condamnat, la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicaţia art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
A fost obligat condamnatul revizuient la suma de 160 lei, din care 100 lei reprezintă onorariu pentru apărător din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiţiei, cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că împrejurările invocate de condamnat, cercetare abuzivă în cursul urmăririi penale, fără a exista hotărâre de condamnare în acest sens, încadrarea juridică greşită a faptei imputate precum şi reţinerea nejustificată a vinovăţiei sale penale, nu constituie motive de revizuire a hotărârii definitive de condamnare sus-menţionate, în baza art. 394 C. proc. pen. (dar şi în raport cu celelalte cazuri de revizuire prevăzută în art. 394 lit. a), c) şi e) C. proc. pen.).
În acelaşi sens au fost formulate concluzii în cauză în urma cercetărilor prealabile efectuate în conformitate cu dispoziţiile art. 399 C. proc. pen., cuprinse în referatul nr. 1389/III/6/2004, şi de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov.
Apelul condamnatului, cu solicitarea de a se reexamina motivele invocate în sensul admiterii în principiu a cererii de revizuire, a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 337/ A din 2 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, fiind obligat acesta la suma de 120 lei cheltuieli judiciare statului.
Prin recursul de faţă în termen se reiterează solicitarea din apel, circumscrisă cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Hotărârile judecătoreşti definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală cât şi cu privire la latura civilă, potrivit art. 394 C. proc. pen., numai când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei;
b) un martor, un expert sau un interpret a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia.
De asemenea, potrivit art. 403 alin. (1) C. proc. pen., instanţa, ascultând concluziile procurorului şi ale părţilor examinează în prealabil dacă sunt date suficiente pentru admiterea în principiu a cererii de revizuire.
În speţă, împrejurarea privind cercetarea abuzivă în cursul strângerii probelor privind existenţa infracţiunii de tâlhărie nu poate constitui motiv de revizuire întrucât nu există hotărâre definitivă de condamnare, separată, în acest sens, potrivit art. 394 lit. d) C. proc. pen., încadrarea juridică greşită precum şi reţinerea nejustificată a vinovăţiei penale nu constituie motive de revizuire circumscrise cazurilor limitate prevăzute în art. 394 lit. a), c) şi e) C. proc. pen.; ca atare soluţia privind respingerea, ca inadmisibilă, în principiu a cererii de revizuire adoptată de prima instanţă şi, menţinută în apel, este în deplină concordanţă cu prevederile art. 403 alin. (3) C. proc. pen.
În consecinţă, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul condamnatului revizuient se va respinge, ca nefondat, fiind obligat acesta potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la 100 lei, din care 40 lei reprezintă onorariul pentru apărarea din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiţiei, cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul-condamnat Z.I. împotriva deciziei penale nr. 337/ Ap din 2 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Braşov.
Obligă revizuientul condamnat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 817/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 88/2006. Penal. Prelungirea duratei arestării... → |
|---|
