ICCJ. Decizia nr. 129/2007. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond

Decizii penale ICCJ 2007

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Sentinţa nr. 129/2007

Dosar nr. 13111/1/2006

Şedinţa publică din 16 februarie 2007

Asupra plângerii de faţă:

Petiţionarul C.V. a formulat plângere penală împotriva numitului C.A. procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, fals, uz de fals şi represiune nedreaptă, cu ocazia instrumentării dosarului nr. 1460/P/1998 în care a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 174 C. pen.

Se motivează că acesta a sustras şi modificat certificatul medical constatator al decesului nr. 1430 din 17 iulie 1997 al I.M.L. Bucureşti.

Prin rezoluţia din 12 iulie 2006 dată în dosarul nr. 1354/P/2005 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia urmărire penală şi criminalistică, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de C.A. pentru infracţiunile prevăzute de art. 246, art. 288, art. 291 şi art. 268 C. pen., în temeiul art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., faptele nu există.

Plângerea formulată împotriva acestei rezoluţii formulată în temeiul art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, de procurorul şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale a formulat plângere, în termen legal, în baza art. 278¹ C. proc. pen., petiţionarul C.V., care a solicitat desfiinţarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale motivând că procurorul intimat se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor pentru care a formulat plângerea penală.

Înalta Curte apreciază plângerea ca neîntemeiată.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că petiţionarul C.V. a fost cercetat în dosarul nr. 1460/P/1998 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti pentru săvârşirea infracţiunii de omor prevăzute de art. 174 C. pen., fiind trimis în judecată prin rechizitoriul din 25 februarie 2000. Prin hotărâre definitivă, acesta a şi fost condamnat la o pedeapsă de 15 ani pentru săvârşirea infracţiunii de omor.

Certificatul medical constatator al decesului nr. 1430 din 17 iulie 1997 la care se referă petiţionarul este doar un act de constatare, care nu a stat la baza trimiterii în judecată a petiţionarului.

Trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor şi, ulterior, condamnarea petiţionarului, s-au efectuat în baza raportului medico - legal de necropsie nr. A3/1430/1997 din 11 martie 1998 şi a avizării Comisiei de Avizare şi Control de pe lângă IML, singurele acte care au valoare medico - legală, coroborate cu celelalte mijloace de probă (proces-verbal de cercetare la faţa locului, planşe foto, declaraţii martori etc.).

Procurorul intimat a reţinut în rechizitoriu că moartea victimei a fost violentă pe baza concluziilor raportului medico legal de necropsie şi nu a certificatului medical constatator al decesului.

În concluzie, în mod corect s-a apreciat că infracţiunile reclamate de petiţionar pretins a fi săvârşite de procurorul C.A., nu există, astfel că soluţia de neîncepere a urmăririi penale este corectă.

Înalta Curte, în baza art. 278¹ pct. 8 lit. a) C. proc. pen., urmează să respingă plângerea, ca nefondată, menţinând rezoluţia atacată.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., se va dispune obligarea petiţionarului la cheltuieli judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul C.V. împotriva rezoluţiei nr. 1354/P/2005 din 12 iulie 2006 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia urmărire penală şi criminalistică.

Obligă petiţionarul să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Cu recurs.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 februarie 2007.

← ICCJ. Decizia nr. 63/2007. Penal. Plângere împotriva...		ICCJ. Decizia nr. 1527/2007. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 129/2007. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond