ICCJ. Decizia nr. 4413/2007. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4413/2007
Dosar nr. 26/59/2007
Şedinţa publică din 25 septembrie 2007
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 477 din 30 noiembrie 2006, Tribunalul Arad a condamnat, printre alţii, pe inculpaţii:
1. C.M., la 6 ani închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) raportat la art. 209 alin. (1) lit. a) şi g), alin. (3) lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c), a art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi la 5 ani închisoare pentru infracţiunea de distrugere, prevăzută de art. 276 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 75 lit. c) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi ale art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, executarea pedepsei cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare sporită cu un an închisoare, inculpatul urmând să execute 7 ani închisoare.
2. D.D., la 6 ani închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) raportat la art. 209 alin. (1) lit. a) şi g), alin. (3) lit. f), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 37 lit. g) C. pen. şi la 5 ani închisoare, pentru infracţiunea de distrugere, prevăzută de art. 276 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 75 lit. c) şi a art. 37 lit. a) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 61 C. pen., s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiţionate privind restul de pedeapsă de 523 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată acestui din urmă inculpat, prin sentinţa penală nr. 27/2001 a Judecătoriei Chişineu Criş. Potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (2) C. pen., s-a dispus contopirea acestui rest de pedeapsă cu fiecare din pedepsele aplicate în cauză.
În baza dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi ale art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor, executarea pedepsei cea mai grea, de 6 ani închisoare sporită cu 2 ani închisoare, inculpatul având de executat 8 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen.
Pe latură civilă, în baza dispoziţiilor art. 15 C. proc. pen., cu referire la art. 998, art. 1000 alin. (2) şi art. 1003 C. civ., inculpaţii au fost obligaţi în solidar, între ei şi în solidar şi cu coinculpaţii condamnaţi în aceeaşi cauză (D.I., C.S., L.F., D.A.P., C.N.A., la plata sumei de 182.968,24 lei şi a dobânzii aferente, despăgubiri civile către partea civilă C.N.C.F. – C.F.R. SA – SC T. C.F.R. SA – A.R.T. Timişoara.
În baza dispoziţiilor art. 163 C. proc. pen., s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile proprietate a inculpaţilor, până la concurenţa sumei menţionate.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În perioada aprilie – octombrie 2004, C.M. şi D.D. au săvârşit, pe raza judeţului Arad, primul 13 acte materiale, iar al doilea, cinci acte materiale şi furturi de cablu din cupru de la reţeaua de telefonie de la instalaţiile de telecomunicaţii aferente transportului feroviar, faptele având loc noaptea şi prin tăiere, C.M. fiind cel care, adesea, se urca pe stâlpi, tăia firele, iar ceilalţi coinculpaţi, nu întotdeauna aceiaşi, însă printre ei se afla şi D.D., adunau firele, le strângeau în colaci, cei doi vânzându-le fie lui D.C., fie lui M.M., angajaţi ai SC B. SRL Bucureşti – punct de lucru Arad.
Organele de specialitate au reţinut că, prin tăierea cablurilor, acestea asigurând comunicarea radio, a fost pusă în pericol siguranţa circulaţiei mijloacelor de transport feroviar.
Sustragerile de cablu şi distrugerea reţelelor de telecomunicaţii au fost localizate pe relaţiile Sântana – Şiria, Arad-Brad (Tîrnova Zărand – Brad), Arad- - Nădab, Nădab – Chişineu Criş, Şiria – Pîncota, Târnova – Zărand Ineu, Şiria – Brad, Şiria – Sântana, Glogovăţ-Aradul Nou, Arad – Aradul Nou, Sântana – Şiria, Zimand – Sântana, Bocsig – Sebiş, Ineu – Bocsig, Zimandu Nou – Sântana, Ghioroc – Arad, cantitatea sustrasă însumând 11.600 m.l.
Împotriva sentinţei au declarat apeluri, printre alţii, inculpaţii C.M. şi D.D., motivul invocat fiind netemeinicia pedepselor aplicate.
Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia penală nr. 124 din 18 iunie 2007, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţi.
Împotriva hotărârii instanţei de apel, inculpaţii, în termenul legal, au declarat recursuri, cale de atac motivată în scris şi oral de către avocatul desemnat apărător din oficiu, pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., respectiv s-a comis o eroare gravă de fapt ce a avut drept consecinţă pronunţarea, în ce-i priveşte, a unei hotărâri greşite de condamnare.
Recursurile nu sunt fondate.
Din examinarea lucrărilor dosarului, se reţine că la urmărirea penală, inculpaţii recurenţi au recunoscut comiterea faptelor, ei detaliind modul de operare şi participarea, la acestea şi a altor inculpaţi. De asemenea, situaţia de fapt a fost stabilită şi prin coroborarea declaraţiilor coinculpaţilor D.I., D.A.P., C.N.A., a datelor înscrise în procesele verbale de cercetare la faţa locului, procesele verbale de reconstituire.
La cercetarea judecătorească, inculpaţii au revenit asupra celor declarate la urmărirea penală, dar nu au oferit nici o motivare privind atitudinea lor procesuală.
În aceeaşi fază a procesului penal, coinculpaţii D.A.P., C.S., L.F. au recunoscut că au participat la faptele de furt de cabluri împreună cu C.M. şi D.D.
Martorii M.M. şi D.C.S., angajaţi ca primitori în SC B. SRL Bucureşţti, punct de lucru Arad, la cercetarea judecătorească au declarat că i-au cunoscut pe C.M. şi D.D. care le-au adus, la firmă, sârmă din cupru (cam 1000 kg), în medie cca 100-200 kg (în cursul anului 2004), ei justificând provenienţa ca având-o de la viţa-de-vie.
Ca atare, motivele de recurs nefiind fondate, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., acestea vor fi respinse.
În baza dispoziţiilor art. 192 cu referire la art. 189 alin. (1) din acelaşi cod, recurenţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.M. şi D.D. împotriva deciziei penale nr. 124/ A din 18 iunie 2007 a Curţii de Apel Timişoara.
Obligă recurenţii inculpaţi să plătească statului sumele de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorarii pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 septembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4850/2007. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4393/2007. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
