ICCJ. Decizia nr. 4350/2007. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4350/2007
Dosar nr. 86/122/2006
Şedinţa publică din 21 septembrie 2007
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 172 din 3 mai 2007 a Tribunalului Giurgiu, s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârşite de inculpatul R.N., din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) C. pen., art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 33 lit. a) C. pen., în art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârşite de inculpatul G.N.E. din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicaţiunea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 33 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.N., la 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, cu aplicaţiunea art. 71 şi 64 C. pen.
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74,76 C. pen., a fost condamnat inculpatul G.N.E., la 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, cu aplicarea art. 71 şi 64 C. pen.
S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpaţilor, durata reţinerii şi arestării preventive de la 13 iunie 2006, la zi, cu menţinerea stării de arest a inculpaţilor.
S-a luat act că părţile vătămate S.F. şi V.M. nu s-a constituit părţi civile.
Inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, în ziua de 9 iunie 2006, inculpaţii R.N. şi G.N.E. s-au deplasat împreună cu martorul C.M. la SC D.C. SRL Bucureşti, punct de lucru Bolintin Vale, jud. Giurgiu, pentru a se angaja ca fierar betonist.
Deoarece firma avea nevoie de fierari betonişti, cei doi au fost acceptaţi şi au fost cazaţi într-un microbuz.
Întrucât, zilele de 9 şi 10 iunie 2006 erau libere, inculpaţii nu s-au mai deplasat la domiciliile lor ci au rămas la punctul de lucru din zona oraşului Bolintin Vale, jud. Giurgiu.
În aceeaşi zonă, şi-au deschis puncte de lucru şi SC B.I. SA Constanţa şi SC D.S. Slatina.
La aceste două puncte de lucru, în zilele de 10 şi 11 iunie 2006, au rămas să efectueze serviciul de pază, părţile vătămate S.F. şi V.M.
În ziua de 11 iunie 2006, partea vătămată S.F., la pronunţarea celor doi inculpaţi, a vândut unele materiale din punctul de lucru al SC B.I. SA Constanţa Bolintin Vale, pentru care a încasat suma de 450 lei RON, din care 100 lei RON, a fost dată inculpaţilor.
În seara zilei de 11 iunie 2006, inculpaţii, după ce au consumat băuturi alcoolice, cunoscând faptul că partea vătămată S.F. are asupra sa banii rezultaţi din vânzarea unor materiale de construcţii, s-au hotărât să meargă la baraca unde acesta efectua paza şi să-l deposedeze de suma respectivă.
În realizarea hotărârii infracţionale, în jurul orei 22,30 inculpaţii R.N. şi G.N.E. s-au deplasat la baraca SC B.I. SA Constanţa, au pătruns în interior prin violenţă, au deposedat-o pe partea vătămată de suma de 490 lei RON şi un telefon mobil Nokia, în valoare de 100 lei RON.
După ce l-au lovit şi deposedat de bani şi telefonul mobil, inculpaţii au părăsit locul faptei, dar, la plecare, pentru ca partea vătămată să nu poată să-i urmărească, sau să sesizeze fapta, au pus, pe exterior, un lacăt pe uşa barăcii.
În urma loviturilor partea vătămată S.F. a suferit leziuni şi traumatisme ce au necesitat 15-18 zile de îngrijiri medicale.
În aceeaşi seară, în jurul orei 23,00, cei doi inculpaţi au mers la baraca firmei SC D.S.S., au pătruns în interior şi după ce au lovit pe partea vătămată V.M., a deposedat-o de 30 lei RON şi bunuri în valoare de 3000 RON.
După comiterea faptei, pentru ca partea vătămată să nu-i urmărească sau să sesizeze fapta, inculpaţii au legat, pe exterior, uşa cu o sârmă.
Din certificatul medico – legal nr. 291/E/II/ din 13 iunie 2006, emis de S.M.L. Giurgiu, a rezultat că partea vătămată V.M. a prezentat leziuni traumatice, ce pot data din data de 11 decembrie 2006 şi că au necesitat 12-15 zile de îngrijiri medicale.
Părţile vătămate S.F. şi V.M. nu s-au constituit părţi civile deoarece şi-au recuperat prejudiciile.
Situaţia de fapt descrisă, se desprinde din declaraţiile părţilor vătămate, certificatele medico - legale şi declaraţiile inculpaţilor.
Apelurile declarate de inculpaţii R.N. şi G.N.E., împotriva acestei sentinţe au fost respinse, ca nefondate, de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 212 din 13 iunie 2007.
Împotriva acestei din urmă decizii în termen legal, au declarat recursuri, fără a le motiva în scris, inculpaţii R.N. şi G.N.E.
În şedinţa publică de azi 21 septembrie 2007, inculpatul G.N.E. a solicitat instanţei să ia act că înţelege să-şi retragă recursul declarat împotriva deciziei penale nr. 212 din 13 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, în timp ce inculpatul R.N. a criticat Decizia respectivă pentru netemeinicie, invocând art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. şi solicitând casarea şi reducerea pedepsei aplicate.
În raport cu cele arătate, Curtea va trebui ca în conformitate cu prevederile art. 3854 alin. (2) C. proc. pen., să ia act de retragerea recursului declarat de recurentul inculpat G.N.E. împotriva deciziei penale nr. 212 din 13 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
În ceea ce priveşte recursul declarat de inculpatul R.N., vizând cuantumul pedepsei aplicate, Curtea va trebui să observe, că pedeapsa aplicată acestuia este, contrar, susţinerilor inculpatului corect individualizată, în stabilirea şi aplicarea acesteia, avându-se în vedere, toate criteriile rezultate din dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
În atare situaţie, instanţa va trebui ca în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să privească recursul acestui inculpat ca nefondat şi să-l respingă, ca atare, menţinând astfel, hotărârea atacată.
Inculpatul recurent fiind arestat preventiv, se va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive la zi.
Văzând şi reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a onorariilor de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea recursului formulat de recurentul inculpat G.N.E. împotriva deciziei penale nr. 212 din 13 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat R.N. împotriva aceleiaşi decizii penale.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat R.N., durata reţinerii şi arestării preventive de la 13 iunie 2006 la 21 septembrie 2007.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 septembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4280/2007. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4851/2007. Penal. Lovirile sau vătămările... → |
|---|
