ICCJ. Decizia nr. 2333/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2333/2008
Dosar nr. 8429/30/2007
Şedinţa publică din 26 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 167/ PI din 5 martie 2008 pronunţată de Tribunalul Timiş, în dosarul nr. 8429/30/2007, în baza art. 20 raportat la art. 174 şi 175 alin. (1) lit. i) C. pen., inculpatul A.D. a fost condamnat, la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat.
În baza art. 11 alin. (1) din Legea nr. 61/1991, acelaşi inculpat a fost condamnat la 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de port ilegal de cuţit în public.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite, în pedeapsa cea mai grea, care va fi pedeapsa ce urmează a se executa de inculpat, aceea de 7 ani şi 6 luni închisoare, cu executare în detenţie şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen.
În baza art. 35 alin. (1) raportat la art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., respectiv dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţi publice şi în funcţii elective şi publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus arestul preventiv executat din 20 septembrie 2007 la zi.
Inculpatul a fost obligat la 237 lei daune materiale, către partea civilă P.G. şi la 6.500 lei daune morale, către aceeaşi parte civilă şi s-au respins, în rest, pretenţiile civile, ca neîntemeiate.
În baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpat a şepcii aparţinând acestuia.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, inculpatul a mai fost obligat la 7898,41 lei către Spitalul Clinic judeţean de Urgenţă Timişoara, reprezentând cheltuieli de spitalizare, iar conform art. 191 alin. (1) C. proc. pen., la 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş nr. 460/P/2007 a fost trimis în judecată inculpatul A.D., pentru săvârşirea infracţiunii de omor prevăzută şi pedepsită de art. 20 raportat la art. 174 şi 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi port fără drept al unui cuţit în locurile publice prevăzută şi pedepsită de art. 11 din Legea nr. 61/1991, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în sarcina acestuia, reţinându-se următoarea stare de fapt:
În seara zilei de 19 septembrie 2007, partea vătămată P.G. se afla la barul SC I. SRL din localitatea Nitchidorf, bar aflat în apropierea postului de poliţie. Cu ea mai erau C.I. şi D.I. Toţi consumau băuturi alcoolice la o masă din bar, serviţi fiind de patroana barului, D.V. În jurul orelor 21,30, a intrat în local inculpatul aflat sub influenţa băuturilor alcoolice. Cerând să fie servit, acesta a fost refuzat de către D.V., pe motiv că starea sa de ebrietate, era prea avansată.
Drept urmare, inculpatul a început să-i adreseze acesteia cuvinte injurioase. Atunci partea vătămată l-a apostrofat pe inculpat, care drept răspuns, l-a provocat pe P.G. să iasă afară, fiind îndemnaţi în acest sens şi de D.V., ce se temea că în caz de conflicte fizice între cei doi, să nu i se distrugă mobilierul. Cei doi au ieşit pe terasa din faţa barului, fără a apuca să se agreseze unul pe altul în bar. Afară, însă, cei doi au început să se agreseze reciproc.
Partea vătămată a arătat că este posibil ca în conflictul dintre el şi inculpat, să îl fi lovit şi el pe inculpat cu pumnul. În învălmăşeală, inculpatul, având un cuţit asupra sa, l-a folosit şi a aplicat victimei două lovituri de cuţit, una în partea stângă a toracelui, alta în coapsa stângă. Victima nu a observat că a fost înjunghiată dar, fiind atinsă deosebit de sever într-o zonă vitală, a căzut la pământ chiar în faţa uşii de acces în local, după ce a făcut câţiva paşi, de la locul unde s-a consumat agresiunea.
Martorul D.I. a văzut din bar cum victima tocmai era în cădere, în faţa uşii, a ieşit din local şi l-a văzut pe inculpat, în partea stângă, către ieşirea în stradă, la câţiva metri distanţă, având un cuţit în mână. În acel moment, inculpatul a ieşit în stradă, la câţiva metri distanţă, având un cuţit în mână, şi a luat-o la fugă, în direcţia localităţii Dulvăţ, pe lângă postul de poliţie. D.I. l-a strigat şi pe C.I., care a ieşit din bar, a văzut victima plină de sânge pe piept, şi ca atare, a solicitat ajutorul doctorului de permanenţă din comună, care, la rândul său, a alertat Salvarea. A fost, ulterior, chemată şi poliţia la faţa locului.
Inculpatul şi-a continuat drumul până la stână unde fusese angajat ca cioban de către martorul M.I., aruncând pe drum cuţitul folosit la faptă într-un loc despre care nu-şi mai aduce aminte. Toate aceste lucruri, inculpatul le-a relatat lui M.I. dimineaţa, în jurul orelor 9,00, la stână, inclusiv, pierderea cuţitului. Cuţitul nu a fost găsit pe traseul indicat de inculpat, dar martorul M.I. arată că ciobanilor săi, el le furnizează bricege cu lama de 6 - 7 cm, deci, că e de presupus că, despre un asemenea briceag este vorba.
Partea vătămată P.G. a suferit leziuni de violenţă, urmare loviturii directe şi repetate, cu un vârf înţepător şi lamă ascuţită, în zona toracelui stâng şi în coapsa stângă, ce au necesitat pentru îngrijire, 50 zile. Viaţa sa a fost pusă în pericol, adică lama cuţitului, a atins inima victimei. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă s-a constituit parte civilă cu suma de 7898,41 RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare.
Din probatoriul administrat în cauză: proces-verbal de cercetare la faţa locului, raport de constatare medico-legală şi alte acte medicale, declaraţiile părţii vătămate, declaraţiile martorilor, declaraţiile inculpatului, instanţa de fond a reţinut aceeaşi stare de fapt şi încadrare juridică, precum cea din rechizitoriul parchetului.
În declaraţiile sale, inculpatul s-a apărat, în sensul că, ar fi fost provocat, dar instanţa de fond, nu a reţinut, în favoarea inculpatului, circumstanţa atenuantă a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., întrucât din probatoriu nu a rezultat că acesta ar fi suferit o puternică tulburare, determinată de provocare din partea persoanei vătămate produsă prin violenţă. Dimpotrivă, din analiza mijloacelor de probă a rezultat că inculpatul a fost cel care a început incidentul şi l-a continuat în modalitatea lovirii cu cuţitul, de două ori, a părţii civile.
Instanţa de fond a apreciat că fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor calificat, dar şi ale infracţiunii de port fără drept al unui cuţit în locurile publice, infracţiuni prevăzute de art. 175 alin. (1) lit. i) raportat la art. 20 C. pen., respectiv, art. 11 alin. (1) din Legea nr. 61/1991.
Pentru fiecare infracţiune, inculpatul a fost condamnat la câte o pedeapsă cu închisoarea, iar la individualizarea lor au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ţinându-se seama în concret şi de faptul că inculpatul a mai suferit condamnări, precum şi că pe parcursul procesului penal, a avut o atitudine relativ sinceră.
Sub aspectul laturii civile, instanţa l-a obligat pe inculpat la 237 lei daune materiale, reprezentând contribuţia de asigurări sociale plătită şi la 6.500 lei daune morale către partea civilă.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, a obligat inculpatul la plata cheltuielilor de spitalizare cu partea civilă, către Spitalul Clinic Judeţean Timişoara.
Apelul declarat de inculpatul A.D. împotriva acestei sentinţe, a fost respins, de către Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, ca nefondat, prin Decizia nr. 71 din 17 aprilie 2008.
Prin aceeaşi Decizia, a fost menţinută starea de arest a inculpatului, s-a dedus din pedeapsă arestul preventiv şi inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul A.D., invocând motivul de recurs prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. şi solicitând reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii acesteia, fapta sa fiind, de fapt, o ripostă la acţiunea persoanei vătămate care, l-a lovit, punându-l în situaţia de a se apăra.
Recursul este nefondat.
Din probele şi actele dosarului nu rezultă că partea vătămată ar fi fost cea care a început conflictul ci, dimpotrivă, că acesta a fost declanşat de inculpat. Contrar, susţinerilor inculpatului, în speţă, nu se poate reţine în favoarea sa, incidenţa art. 73 lit. b) C. pen., probele nedovedind o asemenea împrejurare. Este şi motivul pentru care şi instanţa de fond ca şi cea de apel, n-au reţinut această apărare a inculpatului, înlăturând-o ca necorespunzând adevărului.
În această situaţie de fapt, Curtea, constatând că hotărârile pronunţate în cauză, sunt temeinice şi legale, va trebui să privească recursul de faţă, declarat de inculpatul A.D. împotriva deciziei penale nr. 71// A din 17 aprilie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, ca nefondat şi a-l respinge, ca atare, în baza art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., menţinând, astfel, hotărârea atacată.
Se va deduce din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive, la zi.
Văzând şi reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv, a onorariului de avocat, pentru apărarea din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.D. împotriva deciziei penale nr. 71/ A din 17 aprilie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Deduce din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive de la 20 septembrie 2007, la 26 iunie 2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2330/2008. Penal. Luare de mită (art. 254... | ICCJ. Decizia nr. 2337/2008. Penal → |
|---|
