ICCJ. Decizia nr. 2761/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2761/2008
Dosar nr. 440/64/2008
Şedinţa publică din 11 septembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 55/ F din 19 mai 2008, Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul C.N. împotriva rezoluţiei nr. 32/P/2008 din 10 martie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimata N.S., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), soluţie menţinută prin rezoluţia nr. 261/II/2/2008 din 4 aprilie 2008 a procurorului general al Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin rezoluţia dată în dosarul nr. 32/P/2008 din 10 martie 2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, în temeiul art. 10 lit. g) C. proc. pen., raportat la art. 228 C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de d-na judecător S.N. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)
Prin rezoluţia mai sus menţionată s-a reţinut că, la data de 7 februarie 2008, petiţionarul C.N. a formulat la Pachetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov o plângere, în care o acuză de săvârşirea infracţiunii de fals intelectual pe magistratul judecător N.S., cu motivarea că, aceasta pronunţând sentinţa civilă nr. 15128 din 02 decembrie 2002, nu trebuia să-i acorde o sumă de bani cu titlu de „sultă" ci ca „despăgubire" pentru faptul că apartamentul pe care l-a deţinut în coproprietate cu fosta soţie.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, faţă de probele administrate în cauză, a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 122 alin. (l) lit. d) C. pen., în sensul că s-a împlinit termenul de prescripţie, faţă de data pronunţării sentinţei civile nr. 15128, respectiv 2 decembrie 2002 şi faţă de pedeapsa prevăzută de lege pentru această faptă, de la 6 luni la 5 ani închisoare.
Împotriva acestei rezoluţii, petiţionarul a formulat plângere la procurorul ierarhic superior şi prin rezoluţia nr. 261/II/2/2008 din 4 aprilie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov s-a dispus respingerea plângerii petiţionarului împotriva rezoluţiei nr. 32/P/2008 din 10 martie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov.
Împotriva rezoluţiei, petiţionarul, a formulat plângere adresată Curţii de Apel Bacău, şi a arătat că magistratul judecător a săvârşit infracţiunea de fals, susţinerile sale fiind consemnate în încheierea din 12 mai 2008 .
Curtea de Apel Braşov, prin sentinţa penală nr. 55/ F din 19 mai 2008, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul C.N., împotriva rezoluţiei nr. 32/P/2008, cu motivarea că în raport de data pronunţării sentinţei civile 2 decembrie 2002, în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimată întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie.
Împotriva hotărârii Curţii de Apel Braşov, a declarat recurs petiţionarul C.N., prin care a arătat că soluţia pronunţată este nelegala, întrucât, afirmaţia inserata în sentinţa penală constituie un fals şi este folosit în mod greşit termenul de „sult", prin aceasta comiţându-se comis un fals grosolan.
Recursul este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Analizând actele şi lucrările dosarului, inclusiv rezoluţia atacată şi hotărârea primei instanţe se constată că în mod justificat Curtea de Apel Braşov a respins plângerea formulată de petiţionarul C.N., întrucât în urma analizării probelor, a constatat că fapta imputată intimatei nu există în materialitatea sa.
De asemenea, faţă de data pronunţării sentinţei civile nr. 15128 la data de 2 decembrie 2002, de către magistratul judecător N.S., şi faţă de data formulării plângerii de către petiţionar împotriva intimatei pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzut de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), la data de 7 februarie 2008, în mod corect s-a constatat, faţă de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv 6 luni la 5 ani, că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru intimata judecător, faţă de dispoziţiile art. 122 alin. (l) lit. d) C. pen.
Împrejurarea că petiţionarul este nemulţumit de motivarea sentinţei nu poate conduce în niciun caz la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, prin folosirea termenului de „sultă".
Din probele administrate în cauză nu rezultă niciun fel de indiciu că magistratul judecător ar fi comis infracţiunea de fals intelectual prevăzute de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)
În temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte urmează să respingă recursul declarat de petiţionarul C.N., ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul C.N. împotriva sentinţei penale nr. 55/ F din 19 mai 2008 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 11 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2754/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2772/2008. Penal → |
|---|
