ICCJ. Decizia nr. 3211/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3211/2008
Dosar nr. 21/81/2008
Şedinţa publică din 10 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar constată următoarele :
Prin Ordonanţa nr. 932/P/2007 din 30 ianuarie 2008, a Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, s-a dispus după cum urmează :
- în baza art. 228 alin. (6), raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii :
- col. magistrat H.M., col. magistrat S.A. şi col. magistrat F.H. - judecători militari la Tribunalul Militar Teritorial, cercetaţi sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP);
- mr. magistrat O.M. - procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial, cercetat sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP);
- It. col. magistrat M.G., prim procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, It. col. magistrat E.E., mr. magistrat B.S. şi col. magistrat S.T., procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, cercetaţi sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP);
- col. magistrat C.S., prim procuror militar adjunct la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals, fapte prevăzute de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi, respectiv, de art. 291 C. pen.;
- în baza art. 210, a art. 38 şi a art. 42, raportate la art. 45 alin. (1) C. proc. pen., disjungerea cauzei în ce îl priveşte pe col (r.) magistrat M.M., fost procuror militar la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare, şi declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare.
Pentru a dispune neîceperea urmăririi penale, procurorul militar a reţinut, în esenţă, următoarele :
-în ce îi priveşte pe intimaţii cărora li s-a imputat de către petiţionar It. col. (r.) D.A. infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), şi anume, col. mag. H.M., col. mag. S.A. şi col. mag. F.H., judecători militari, respectiv, mr. mag. O.M., It. col. mag. M.G., It. col. mag. E.E., mr. mag. B.S. şi col. mag. S.T., procurori militari, că, în lipsa oricărei probe din care să rezulte neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu proprii calităţii de judecător militar, respectiv, de procuror militar, cu intenţia (calificată) de a cauză o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale petiţionarului, activitatea sus-numiţilor magistraţi, concretizată în hotărâri judecătoreşti, respectiv, acte ale procurorilor, găsite temeinice şi legale în procedurile de control jurisdicţional, nu este prevăzută ca infracţiune în legea penală.
- în ce îl priveşte pe intimatul căruia i s-au imputat, de către acelaşi petiţionar, infracţiunile de fals intelectual (art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)), şi uz de fals (art. 291 C. pen.),col., mag. C.S., prim - procuror militar adjunct, că, din moment ce între cuprinsul rezoluţiei procurorului (nr. 845/ P/2008 din 13 martie 2003) şi acela al comunicării ce i s-a făcut petiţionarului (cu adresa, cu acelaşi număr din 28 iulie 2003) nu există nici o deosebire, cea din urmă reproducând întocmai soluţia procurorului militar, nu se poate reţine săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală (art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)) şi, pe cale de consecinţă, nici a faptei subsecvente (art. 291 C. pen.).
Împotriva sus-amintitei Ordonanţe petiţionarul a formulat plângere la procurorul general militar din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel, plângere care, prin Ordonanţa nr. 932/P /2007 din 5 mai 2008, a fost respinsă ca neîntemeiată, cu motivarea că în conţinutul dosarului nu se regăsesc argumente şi nici probe care să permită angajarea răspunderii penale a intimaţilor, iar simpla nemulţumire a petiţionarului, generată de soluţiile, nefavorabile în ce îl priveşte, adoptate de magistraţii militari, judecători, procurori, nu este nici suficientă şi nici acoperitoare pentru iniţierea tragerii lor la răspundere penală, în condiţiile epuizării căilor legale de atac (care au confirmat temeinicia şi legalitatea acelor soluţii).
Împotriva Ordonanţei nr. 932/ P /2007 din 30 ianuarie 2008, petiţionarul It. col. ( r.) D.A. a formulat, în condiţiile art. 2781 C. proc. pen., plângere la instanţa competentă, Curtea Militară de Apel, care, prin sentinţa penală nr. 3 din 2 iulie 2008, a respins-o ca nefondată, apreciind, în esenţă, că hotărârile judecătoreşti definitive şi acele acte ale procurorului care, făcând deja obiectul unui control jurisdicţional, au fost confirmate ca temeinice şi legale prin hotărâri judecătoreşti definitive, sunt excluse de la reformare pe calea indirectă a plângerii (penale) ... împotriva celor care (procurori sau judecători militari) s-au pronunţat asupra raportului juridic conflictual iniţial.
Împotriva sus-arătatei sentinţe petiţionarul It. col. (r.) D.A. a declarat, în termen legal, recursul de faţă, pe care nu l-a motivat şi la dezbaterea căruia nu s-a prezentat.
În aceste condiţii, procedând la examinarea din oficiu a sentinţei atacate sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie, Înalta Curte constată că soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimaţi, adoptată de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel şi confirmată atât de procurorul militar general al acelui Parchet cât şi de prima instanţă , este temeinică şi legală, din moment ce nu au putut fi identificate elemente ale infracţiunilor prevăzute de art. 246 respectiv art. 289 şi art. 291 C. pen., infracţiuni menţionate în plângerea iniţială a petiţionarului.
Faţă de cele expuse, în cauză neconstatându-se motive care să justifice casarea sentinţei instanţei de fond şi, în consecinţă, desfiinţarea rezoluţiei procurorului, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de petiţionarul It. col. (r.) D.A.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiţionar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul D.A. împotriva sentinţei penale nr. 3 din 2 iulie 2008 a Curţii Militare de Apel.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3209/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3232/2008. Penal → |
|---|
