ICCJ. Decizia nr. 4141/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTAA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4141/200.
Dosar nr. 40918/3/200.
Şedinţa publică din 12 decembrie 2008
Asupra recursurilor de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 804 din 14 iulie 2008, pronunţată în dosarul nr. 40918/3/2007, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor săvârşite de inculpaţii V.R.I. şi T.I.E.D. din art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, în art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din aceeaşi lege şi art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul V.R.I. la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), C. pen.
În baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din aceeaşi lege şi art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare.
S-au aplicat prevederile art. 71 şi art. 64 lit. a), b) C. pen.
în baza art. 61 C. pen. a revocat liberarea condiţionată a inculpatului din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin SP nr. 371 din 14 martie 2005 a Tribunalului Bucureşti şi a contopit restul de 602 zile închisoare rămas neexecutat cu fiecare dintre pedepsele stabilite în cauză, contopind pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor menţionate, în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen.
A computat din pedeapsă reţinerea şi arestarea preventivă de la 4 noiembrie 2007 la zi, menţinând starea de arest a inculpatului.
În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul T.I.E.D. la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Acelaşi inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, în baza art. 4 alin. (2) cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele, stabilindu-se pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a computat reţinerea şi arestarea preventivă începând de la 4 noiembrie 2007 la zi.
S-au confiscat 25 de comprimate de clorhidrat de methadonă şi 7,48 gr. (substanţă ce conţine heroină), rămasă în urma analizelor de laborator.
S-a dispus restituirea către inculpatul V.I.R. a sumei de 388 lei.
În esenţă, instanţa a reţinut că la data de 4 noiembrie 2007, inculpatul T.I.E.D. a deţinut fără drept cantitatea de 4,20 gr. heroină pe care a încredinţat-o martorului denunţător I.Ş.M., precum şi cantitatea de 1,99 gr heroină destinată consumului propriu.
S-a mai reţinut că la aceeaşi dată, inculpatul V.R.I. a vândut martorului denunţător C.M.C. cantitatea de 0,48 gr. heroină şi a deţinut fără drept cantitatea de 1,24 gr. heroină şi 35 comprimate metadonă pentru consumul propriu inculpaţii au recunoscut şi regretat faptele.
Prin Decizia penală nr. 225/A din 13 octombrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii T.I.E.D. şi V.R.I. A computat detenţia pentru fiecare inculpat de la 4 noiembrie 2007 la zi şi a menţinut starea de arest a inculpaţilor.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs ambii inculpaţi invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 10 şi pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepselor.
Înaltaa Curte, examinând cauza sub aspectele invocate, constată că recursurile sunt nefondate, pentru motivele ce urmează:
Referitor la inculpatul T.I.E.D., care a susţinut că în mod greşit a fost considerat ca „având antecedente penale de acelaşi gen", Înalta Curte consideră că dintr-o eroare materială, în considerentele sentinţei, s-a menţionat astfel, întrucât, în realitate, astfel cum rezultă din dispozitivul sentinţei, menţinută de instanţa de apel, inculpatul V.R.I. are antecedente penale, reţinându-i-se starea de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen.
Referitor la individualizarea pedepsei, Înalta Curte reţine că s-a făcut cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen., instanţele aplicându-i acestui inculpat (T.I.E.D.) circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi reducându-i substanţial cuantumul pedepsei sub minimul special prevăzut de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată.
Sub aspectul cazului prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., invocat şi de recurentul inculpat V.R.I., Înalta Curte constată că acest caz de casare nu este incident în cauză, nici pentru acest recurent inculpat, deoarece instanţele au avut în vedere prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepsei.
Astfel, instanţele au avut în vedere atât gravitatea faptelor săvârşite (consum ilicit de droguri de mare risc şi trafic ilicit de droguri de mare risc), persoana inculpatului V. (infractor recidivist), concursul de infracţiuni şi împrejurarea care atenuează răspunderea penală prevăzută de art. 16 din Legea nr. 143/2000.
În raport cu aceste criterii, pedepsele rezultante de câte 6 ani închisoare pentru fiecare inculpat au fost corect individualizate, neimpunându-se reducerea pedepselor.
Pentru aceste motive, recursurile declarate de inculpaţi vor fi respinse, ca nefondate.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va scade din pedepsele aplicate inculpaţilor, timpul reţinerii şi al arestării preventive începând de la 4 noiembrie 2007, la zi.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 400 lei, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii T.I.E.D. şi V.R.I. împotriva deciziei penale nr. 225 din 13 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedepsele aplicate recurenţilor inculpaţi, durata reţinerii şi a arestării preventive de la 4 noiembrie 2007 la 12 decembrie 2008.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4135/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4145/2008. Penal → |
|---|
