ICCJ. Decizia nr. 691/2008. Penal. Infractiuni la legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe (Legea nr.8/1996). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 691/2008
Dosar nr. 982/44/2007
Şedinţa publică din 26 februarie 2008
Asupra recursului penal de faţă:
Prin sentinţa penală nr. 81 din 16 martie 2007, Tribunalul Brăila a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârşite de inculpatul M.G.G. din infracţiunea de reproducere neautorizată pe sistem de calcul a programelor de calculator, prin instalare, prevăzută de art. 1399 din Legea nr. 8/1996 în infracţiunea de reproducere neautorizată pe sistem de calcul a programelor de calculator, prin instalare, în formă continuată, prevăzută de art. 1399 din Legea nr. 8/1996 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi, în această încadrare a dispus achitarea inculpatului în baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.
A respins acţiunea civilă exercitată de partea civilă M.C.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că la data de 15 octombrie 2004, I.P.J. Brăila a efectuat un control la punctul de lucru al SC A. SRL Făurei, încheind procesul verbal nr. 4532/P/04 prin care constata că societatea deţine un număr de 8 calculatoare, pe acestea fiind instalate programele Windows Professional, Northon Sistem Works, Northon Antivirus şi Microsoft Office Profesional, programe care erau copii, despre care soţia inculpatului M.A., prezentă efectuarea controlului, nu a putut da relaţii.
Martorele P.N. şi B.C., având funcţii în cadrul SC I. SRL Brăila au arătat că au livrat calculatoarele firmei inculpatului, sigilate şi fără a avea instalate vreun program, aceste calculatoare fiind achiziţionate fără CD – ROM.
În luna octombrie 2004, angajaţi ai firmei SC I. SRL au fost solicitaţi pentru a se lega în reţea cele 8 calculatoare.
Martorul Ş.D. s-a deplasat la punctul de lucru al societăţii inculpatului, unde a găsit cele 8 calculatoare în cutiile sigilate în care fuseseră livrate, a procedat la desigilarea cutiilor, a pozat cablurile şi a legat calculatoarele în reţea, constatând că nu erau instalate programe I.T. La această operaţiune a fost prezentă M.A., soţia inculpatului, care i-a relatat martorului că inculpatul nu a putut fi prezent pentru că este la Bucureşti, în vederea achiziţionării licenţelor pentru programele I.T.
Împotriva hotărârii a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, invocând motive de nelegalitate ale sentinţei atacate, dat fiind că din probele administrate a rezultat vinovăţia inculpatului.
Curtea de Apel Galaţi a constatat că prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, dar a apreciat că apărarea inculpatului, în sensul că persoane necunoscute ar fi instalat programele pe calculator, când se făcea curăţenie în sala de internet, nu este plauzibilă, pentru că, pe de o parte, inculpatul nu a contestat procesul verbal încheiat de organele de poliţie cu ocazia controlului efectuat, iar pe de altă parte, declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, atestă fără dubiu că cele 8 calculatoare au fost achiziţionate fără a avea instalate programe, că mai multe persoane au venit în sala de internet a firmei administrată de inculpat, au folosit calculatoarele şi au plătit pentru folosinţa lor suma de 15.000 lei/oră, fără a primi chitanţă.
În acest sens, instanţa de apel a reţinut mărturia numitului C.R., care a şi fost găsit în sala de internet la momentul efectuării controlului.
Instanţa de apel a înlăturat ca nesincere declaraţiile martorilor audiaţi în apărare la solicitarea inculpatului, dat fiind că aceste depoziţii sunt în totală contradicţie cu restul probatoriului administrat, reţinând cu precădere că cele afirmate de martorul Ş.D., în sensul că el a fost cel care s-a deplasat pentru a lega calculatoarele în reţea, sunt infirmate de adresa depusă la dosar de SC I. SRL Brăila, din care rezultă că martora C.R., care a şi fost găsit în sala de internet la momentul efectuării controlului.
Instanţa de apel a reţinut că şi declaraţiile inculpatului, pe parcursul desfăşurării procesului penal, sunt contradictorii, deci nesincere, inculpatul susţinând la urmărirea penală că cele 8 calculatoare au fost legate la reţea de soţul uneia din patroanele firmei, la sfârşitul lunii septembrie 2004, pentru ca ulterior să susţină că legarea la reţea s-a făcut în lipsa sa, fără a mai arăta care este persoana care a făcut acest lucru.
Astfel, instanţa de apel a reţinut că la data controlului, sala de internet a firmei inculpatului era funcţională, calculatoarele erau conectate la reţea, fiind folosite de mai multe persoane care le închiriaseră în schimbul sumei de 15.000 lei/oră.
Nu a putut fi avută în vedere nici apărarea inculpatului în sensul că în lipsa sa, persoane necunoscute ar fi instalat programele pe calculator, pentru că, neavând CD-ROM, aceste programe nu puteau fi instalate decât cu acordul inculpatului, sub acest aspect instanţa de apel reţinând faptul că, referitor la latura subiectivă a infracţiunii, inculpatul a stocat şi folosit programele, chiar dacă ele ar fi fost instalate de o persoană necunoscută, ştiind că acestea nu aveau licenţele necesare.
În latură civilă, instanţa de apel a apreciat că utilizarea pe o perioadă extrem de scurtă a programelor de către inculpat, nu a putut prejudicia partea civilă într-un asemenea mod care să justifice acordarea de daune morale şi materiale.
Faţă de această situaţie, prin Decizia penală nr. 211/ A din 20 noiembrie 2007, Curtea de Apel Galaţi a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila împotriva sentinţei penale nr. 81 din 16 martie 2007 a Tribunalului Brăila, pe care a desfiinţat-o şi, în rejudecare, a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 6000 lei amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 1399 din Legea nr. 871996 cu aplicabilă art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
A respins, ca nefondate, pretenţiile părţii civile M.C.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre de condamnare a inculpatului pentru o altă faptă decât aceea pentru care a fost trimis în judecată, că instanţa a reţinut fapte neconcordante cu realitatea rezultată din probatoriile administrate, şi că, interpretate în acest mod, chiar eronat, probele nu au putut răsturna prezumţia de nevinovăţie de care se bucura inculpatul.
Se solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi achitarea inculpatului.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Este cert că, la data de 15 octombrie 2004, I.P.J. Brăila a efectuat un la punctul de lucru al SC A. SRL Făurei, încheind procesul verbal nr. 4532/P/04 prin care constata că societatea deţine un număr de 8 calculatoare, pe acestea fiind instalate programele Windows Professional, Northon Sistem Works, Northon Antivirus şi Microsoft Office Profesional, programe care erau copii.
Declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, printre care şi C.R., care a şi fost găsit în sala de internet la momentul efectuării controlului, atestă fără dubiu că cele 8 calculatoare au fost achiziţionate fără a avea instalate programe, că mai multe persoane au venit în sala de internet a firmei administrată de inculpat, au folosit calculatoarele şi au plătit pentru folosinţa lor suma de 15.000 lei/oră, fără a primi chitanţă.
Nu poate fi reţinută susţinerea inculpatului că în lipsa sa, persoane necunoscute ar fi instalat programele pe calculator, pentru că, neavând CD-ROM, aceste programe nu puteau fi instalate decât cu acordul inculpatului.
Chiar dacă ele ar fi fost instalate de o persoană necunoscută, sub aspectul laturii subiective a infracţiunii, instanţa de apel a reţinut faptul că inculpatul a stocat şi folosit programele, ştiind că acestea nu aveau licenţele necesare, aspecte care conturează, atât sub aspecte subiectiv, cât şi obiectiv existenţa infracţiunii.
Considerentele de mai sus conduc la concluzia existenţei infracţiunii şi la vinovăţia inculpatului, astfel că, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.G.G. împotriva deciziei penale nr. 211/ A din 20 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 675/2008. Penal ». Infractiuni la legea... | ICCJ. Decizia nr. 716/2008. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
