ICCJ. Decizia nr. 649/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.649/2008
Dosar nr. 4756/45/2006
Şedinţa nepublică din 22 februarie 2008
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele;
Prin Sentinţa penală nr. 464 din 3 martie 2006 a Tribunalului laşi, secţia penală, pronunţată în dosar nr. 5739/2005, inculpatul S.I. a fost condamnat la:
- 4 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- 3 ani şi 10 luni închisoare şi 2 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 9 alin. (2) din aceeaşi lege;
- în baza art. 33 lit. a) şi a art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani şi 6 luni închisoare.
A fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. art. 64 lit. a) şi b), C. pen., pe o durată de 3 ani.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a fost dedusă prevenţia, de la 30 mai 2004 la 6 decembrie 2005, şi a fost menţinută, în baza art. 357 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, dispusă prin încheierea din 5 decembrie 2005.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., inculpatul a fost achitat pentru infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2008, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
Totodată, s-a dispus, în baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, confiscarea de la inculpat a sumei de 10.000 Euro, sau echivalentul în lei a acestei sume calculat la cursul B.N.R. de la data plăţii, bani obţinuţi în urma săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane.
A fost respinsă acţiunea civilă formulată de partea civilă R.V.
În fine, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 2.300 RON, din care 80 RON pentru plataonorariilor avocaţilor din oficiu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că inculpatul Ş.I., prin intermediul surorii sale V.F.L. (aflată pe teritoriul Greciei), a intrat în legătură cu doi cetăţeni greci, „Grigore" şi „Thomas", care făceau parte dintr-o grupare infracţională organizată, aderând la gruparea respectivă, şi că, în perioada decembrie 2002 - mai 2003, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a racolat un număr de 9 tinere, cărora Ie-a promis locuri de muncă bine plătite în Grecia, Ie-a ajutat să obţină paşapoarte şi Ie-a plătit contravaloarea transportului până în insula KOS în scopul exploatării lor sexuale de către doi cetăţeni greci, prin obligarea la practicarea prostituţiei. în schimbul acestei activităţi inculpatul a primit de la cei doi cetăţeni greci importante sume de bani.
Împotriva sentinţei instanţei de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul laşi, inculpatul Ş.I. şi partea civilă R.V.
Parchetul a solicitat desfiinţarea sentinţei şi condamnarea inculpatului şi pentru infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/200,1 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Inculpatul Ş.I. a solicitat achitarea sa, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat, şi în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., cu referire la art. 51 C. pen., pentru infracţiunea de trafic de persoane.
Partea civilă R.V. a solicitat desfiinţarea sentinţei şi admiterea cererii de despăgubiri morale astfel cum aceasta a fost formulată.
Prin Decizia penală nr. 20 din 22 martie 2007, Curtea de Apel laşi, secţia minori şi de familie, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul laşi, de partea civilă R.V. şi de inculpatul Ş.I., menţinând sentinţa apelată.
Au fost obligaţi inculpatul şi partea civilă la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanţa de apel a constatat că instanţa de fond în mod corect a reţinut situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, procedând la o justă încadrare juridică a faptelor comise şi la o justă individualizare a pedepselor în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Totodată, s-a apreciat că nu există probe certe de vinovăţie cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de minori de către inculpatul Ş.I.
Cu privire la apelul părţii civile, s-a apreciat că nu s-a putut stabili un raport de cauzalitate între activitatea infracţională a inculpatului şi starea de depresie şi anxietate pe care aceasta a prezentat-o, respingându-i-se, ca neîntemeiată, cererea privind obligarea inculpatului la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, inculpatul Ş.I., a declarat recursul de fată la dezbaterea căruia, 22 februarie 2008, nu s-a prezentat, solicitând, prin apărător din oficiu, achitarea sa pentru ambele infracţiuni.
Totodată, potrivit motivelor scrise de recurs, inculpatul a solicitat, invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen., casarea deciziei instanţei de apel şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, deoarece Decizia este nemotivată, motiv de recurs nesusţinut oral de către apărătorul său din oficiu.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând Decizia atacată în raport cu motivele de casare invocate (oral şi în scris ), constată că recursul nu este fondat.
Din probele administrate în cauză, rezultă că instanţa de fond, confirmată de instanţa de apel, a făcut o corectă analiză a probelor administrate în cauză, a reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului şi a dat o justă încadrare juridică faptelor imputate acestuia.
Este în mod cert stabilit faptul că inculpatul Ş.I., prin intermediul surorii sale V.F.L. a intrat în legătură cu cei doi cetăţeni greci, numiţii „Grigore" şi „Thomas", persoane ce făceau parte dintr-o grupare infracţională organizată şi, aderând la acea grupare, în perioada decembrie 2002 - mai 2003, a racolat un număr de nouă tinere pe care Ie-a trimis în insula Kos din Grecia în scopul exploatării sexuale, prin obligarea acestora la practicarea prostituţiei, obţinând în schimb importante sume de bani. Această activitate de racolare a victimelor a fost făcută prin inducerea lor în eroare, realizată prin false promisiuni privind obţinerea de slujbe bine remunerate în străinătate. Totodată, sub aspectul laturii subiective, s-a dovedit că inculpatul a acţionat cu intenţie directă. Situaţia de fapt reţinută a fost confirmată de probele administrate în cauză: plângerile şi declaraţiile persoanelor vătămate N.M., R.M., P.F., C.C. şi R.V., conţinutul proceselor - verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate şi declaraţiile martorilor.
Aşa fiind, se apreciază că nu sunt temeiuri pentru achitarea inculpatului, solicitată, de altfel, cu o argumentare identică, şi în apel şi respinsă, ca nefondată, cu o motivare convingătoare, chiar dacă aceasta este succintă, de către instanţa de apel.
Pentru aceste considerente, apreciindu-se că Decizia recurată este legală şi temeinică, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ş.I., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ş.I. împotriva deciziei penale nr. 20 din 22 martie 2007 a Curţii de Apel laşi, secţia minori şi familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat şi câte 40 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru părţile vătămate N.M., R.M., P.F., C.C.M., I.C.l., T.G. (O), D.R.G. şi C.A.M. se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 640/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 675/2008. Penal ». Infractiuni la legea... → |
|---|
