ICCJ. Decizia nr. 1310/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1310/2009
Dosar nr. 558/121/2008
Şedinţa publică din 9 aprilie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 429 din 9 octombrie 2008, Tribunalul Galaţi, a dispus condamnarea inculpatului A.M.P., la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen.
Pe durata executării pedepsei principale, conform art. 71 alin. (2) C. pen., s-a interzis exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Potrivit art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului, deducându-se conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), durata reţinerii şi arestului preventiv executat de la 15 ianuarie 2008 la zi.
Soluţionând latura civilă a cauzei, instanţa a dispus obligarea inculpatului conform art. 14 C. proc. pen., art. 998 C. civ. la plata sumelor de 17.500 RON cu titlu de despăgubiri civile şi 25.000 RON daune morale, către părţile civile D.M. şi D.D., respingând restul pretenţiilor civile formulate.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond, evaluând probele strânse la urmărirea penală şi administrate în cursul cercetării judecătoreşti, a reţinut următoarea situaţie de fapt.
În seara zilei de 14 ianuarie 2008, în jurul orei 21,00, inculpatul, însoţit de martorii C.A. şi I.P., s-au dus la barul din judeţul Galaţi, situat în spatele Gării CF – Piscu - pentru a servi câte o bere.
În local se aflau victima D.V., martorii I.F., A.N. şi G.M., aceasta din urmă fiind barmana de serviciu.
La un moment dat, victima a ieşit din local pentru a vorbi la telefon, fiind urmat de martorul A.N.
În împrejurarea descrisă, între victimă şi inculpat s-a ivit o ceartă, pe fondul unor vechi discuţii, cei doi adresându-şi reciproc injurii.
Martorul A.N., sesizând discuţiile, s-a îndreptat spre inculpat, urmat fiind de victimă, şi a încercat să-i aplice o lovitură cu palma peste cap, nereuşind întrucât acesta s-a ferit. În momentul imediat următor, victima a luat din apropiere un scaun intenţionând să lovească inculpatul în cap, lovituri care nu şi-au atins ţinta, deoarece inculpatul a parat cu braţele.
În împrejurarea acestora, inculpatul a scos de la brâu un cuţit ce-l purta în teacă lovind victima în zona toracelui, lovitură urmată de dezechilibrarea acestuia şi căderea la nivelul solului după parcurgerea câtorva paşi.
Realizând consecinţele agresiunii, martorul C.A., l-a condus pe inculpat până la drumul naţional şi de aici acesta s-a deplasat la propria locuinţă.
Între timp, ceilalţi martori care însoţiseră victima şi nu fuseseră prezenţi la desfăşurarea conflictului, au constatat prezenţa acestuia căzut lângă o rampă de marfă, peste linia ferată.
Raportul de constatare medico-legală nr. 29/C din 15 ianuarie 2008, întocmit de Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei" Galaţi, concluzionează că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat unei anemii acute prin hemoragie internă şi hemoragie externă, consecinţa unei plăgi înţepat-tăiate toracice stâng posterioare penetrante perforante cu plagă pulmonară şi plagă aortică.
Între plaga înţepător-tăiată şi decesul victimei s-a evidenţiat legătură directă şi necondiţionată de cauzalitate, stabilindu-se că a fost produsă în timp ce victima se afla cu spatele la agresor.
Reţinând vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., în condiţiile circumstanţei atenuante a scuzei provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., instanţa de fond a condamnat inculpatul la o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de textul incriminator, ţinând cont atât de pericolul social al infracţiunii confirmat de rezultatul produs, decesul victimei, dar şi de datele ce caracterizează persoana inculpatului aflat la primul conflict cu legea penală, cunoscut în comunitatea din care face parte ca o persoană cu o bună conduită.
Împotriva sentinţei, au declarat apel inculpatul care a solicitat reducerea pedepsei şi despăgubirilor civile în privinţa cărora se susţine că nu au fost probate.
Aceeaşi hotărâre a fost supusă apelului declarat de părţile civile, care au solicitat înlăturarea circumstanţelor atenuante, scuzei provocării cu consecinţa acordării despăgubirilor civile şi a daunelor morale la limita sumelor pretinse şi dovedite.
Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, prin Decizia penală nr. 4A din 19 ianuarie 2009, a respins ca nefondate apelurile părţilor civile şi inculpatului.
Instanţa de prim control judiciar a apreciat că în raport de declaraţiile martorilor A.N., I.F., I.P., C.A., G.M., V.N.A., corect s-a reţinut că infracţiunea de tentativă la omor calificat, în forma prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., s-a săvârşit sub imperiul unei puternice tulburări provocată de atitudinea victimei, care a încercat să-i aplice două lovituri în zona capului cu un scaun de metal, lovituri parate de inculpat cu braţele.
Corespunzător încadrării juridice, efectului circumstanţei atenuante a scuzei provocării, au fost diminuate şi despăgubirile civile, daunele morale pretinse de părţile civile D.D. şi D.M.
Împotriva deciziei, în termen legal, părţile civile au declarat recurs, invocând drept caz de casare dispoziţiile art. 3859 pct. 14, greşita individualizare a pedepsei, urmare reţinerii nejustificate a circumstanţei atenuante a scuzei provocării, cu consecinţa diminuării despăgubirilor civile şi daunelor morale solicitate şi dovedite.
Soluţionând recursul părţilor civile în raport de critica formulată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. cât şi din oficiu, Înalta Curte constată nefondată calea de atac.
Desfăşurarea în timp a conflictului dintre inculpat şi victimă a fost reţinută printr-o interpretare corectă a declaraţiilor martorilor aflaţi în imediata apropiere a locului unde s-a săvârşit infracţiunea.
Astfel, s-a stabilit în afara oricărui dubiu că victima aflată sub influenţa alcoolului (0,95 %o alcool în sânge) a încercat să aplice 2 lovituri inculpatului cu un scaun de metal în zona capului, lovituri deviate, urmare gestului acestuia din urmă de a le para cu braţele.
Declaraţiile martorilor I.F., A.N., G.M., I.P., B.P., confirmă aceste aspecte esenţiale ale conflictului dintre părţi, căruia prima instanţă corect i-a dat semnificaţia juridică a circumstanţei atenuante a scuzei provocării, sub imperiul căreia puterea de control şi autocenzură asupra actelor săvârşite de inculpat a fost redusă.
Corespunzător efectelor circumstanţei atenuante a scuzei provocării reţinută în cauză, şi având în vedere declaraţiile martorilor T.D., T.M., instanţa de fond a stabilit cuantumul despăgubirilor civile şi a indemnizat daunele morale acordate părţilor civile, mama şi fratele victimei, daune având ca scop compensarea suferinţelor suportate prin decesul victimei, rezultat al infracţiunii săvârşite de inculpat.
Cum la examinarea din oficiu a cauzei, nu se constată existenţa vreunui caz de casare a hotărârilor, recursul părţilor civile va fi respins ca nefondat, potrivit dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii părţi civile vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurentele părţi civile D.D. şi D.M. împotriva deciziei penale nr. 4A din 19 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurentele părţi civile la plata sumei de câte 600 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apărarea intimatului inculpat, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1290/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1318/2009. Penal. Traficul de influenţă... → |
|---|
