ICCJ. Decizia nr. 1345/2009. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1345/2009
Dosar nr. 252/116/2008
Şedinţa publică din 10 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 62 din 22 mai 2008 a Tribunalului Călăraşi, secţia penală, s-a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul E.A., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Condamnatul E.A., deţinut în Penitenciarul Slobozia, a formulat cerere de revizuire a sentinţei penale nr. 111 din 31 mai 2006 a Tribunalului Călăraşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 295/A/2007 a Curţii de Apel Bucureşti.
În motivarea cererii, condamnatul a arătat că, în prezent, deţine probe noi, ce nu au fost avute în vedere în momentul condamnării, iar martorele C.M. şi C.R. au făcut declaraţii mincinoase.
Instanţa de fond a constatat că revizuientul se referă la declaraţiile martorului Jianu care a fost audiat în cursul judecăţii, aspect ce nu se încadrează în dispoziţiile art. 394 C. proc. pen.
De asemenea, referitor la declaraţiile martorelor C.M. şi C.R. instanţa de fond a mai reţinut că nu există nici măcar un început de dovadă referitoare la o eventuală cercetare sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzută de art. 260 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 273 NCP) de către acestea.
Apelul declarat de revizuientul E.A. împotriva sentinţei penale nr. 62 din 22 mai 2008 pronunţată de Tribunalul Călăraşi, secţia penală, în Dosarul nr. 252/116/2008 a fost respins, ca nefondat, de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 234 din 30 septembrie 2008.
În esenţă, instanţa de control judiciar a reţinut că revizuientul nu a reuşit să dovedească nici unul din motivele invocate în susţinerea admiterii cererii de revizuire, în sensul că, primul motiv de revizuire „administrarea de probe noi", nu reprezintă altceva decât o prelungire a probaţiunii, inadmisibilă într-o astfel de cale de atac iar, în ceea ce priveşte al doilea motiv de revizuire, că nu s-a făcut dovada că martorele C.M. şi C.R., au fost condamnate pentru comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasă.
Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs, revizuientul E.A., fără a-l motiva în scris.
În şedinţa publică de azi 10 aprilie 2009, cu ocazia susţinerii recursului său, revizuientul, prin apărător, a invocat cazurile de revizuire, prevăzute de art. 394 lit. a) şi b) C. proc. pen., susţinând că la prima instanţă, că s-ar fi descoperit fapte şi împrejurări noi, necunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei şi că unii martori, ale căror declaraţii ar fi stat la baza condamnării sale, ar fi comis infracţiunea de mărturie mincinoasă.
Susţinerile făcute de apărarea revizuientului sunt însă, doar, la nivelul unor simple afirmaţii, fără nici-o reflectare în dovezile dosarului, încât, nefiind dovedite cu nimic, nu sunt motive de admitere a recursului de faţă, care, va trebui privit ca nefondat şi respins, ca atare, menţinându-se, astfel, Decizia atacată.
Văzând şi reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a onorariului de avocat, pentru apărarea din oficiu;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul E.A. împotriva Deciziei penale nr. 234 din 30 septembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 aprilie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1330/2009. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 1351/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
---|