ICCJ. Decizia nr. 1517/2009. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1517/2009
Dosar nr. 4214/3/200.
Şedinţa publică din 24 aprilie 200.
Asupra recursurilor de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1334 din 11 noiembrie 2008, pronunţată în dosarul nr. 4214/3/2008, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a dispus următoarele:
În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 a condamnat pe inculpatul G.M. zis „M.C." la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 2 ani închisoare.
S-au aplicat prevederile art. 71 şi art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
In baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de pedeapsa de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a computat din pedeapsă reţinerea şi arestarea preventivă de la 6 decembrie 2007 la zi, menţinându-se starea de arest a inculpatului.
În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a fost condamnat inculpatul D.C. zis „C. al lui G." la pedeapsa de 12 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Acelaşi inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, în baza art. 4 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
In baza art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), inculpatul D.C. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
In baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele, stabilindu-se pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
In baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului D.C., iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-au computat reţinerea şi arestarea preventivă începând de la 7 decembrie 20071a zi.
S-au confiscat cantităţile de 0,15 gr. şi 0,35 gr. pulbere ce conţine heroină, rămase în urma analizelor de laborator.
S-a dispus restituirea către inculpatul D.C. a 4 telefoane mobile şi a unei perechi de căşti.
In esenţă, instanţa a reţinut că la data de 6 decembrie 2007, inculpatul D.C. prin intermediul inculpatului G.M., a vândut martorei denunţătoare I.T. (martor cu identitate protejată conform art. 861 C. proc. pen.) cantitatea de 0,26 gr. heroină cu suma de 100 lei (bani înseriaţi şi găsiţi cu ocazia percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatului D.C.).
Tot la percheziţia domiciliară, în camera unde se aflau cei doi inculpaţi au mai fost găsite 6 doze în cantitate de 0,65 gr heroină destinată comercializării şi consumului propriu al inculpaţilor, 11 seringi hipodermice folosite, 3 fiole sparte prezentând urme de heroină, 3 dopuri de seringă cu urme de heroină, 7 folii din plastic circulare cu urme de heroină şi o spatulă din carton cu urme de heroină, obiecte folosite de cei doi inculpaţi la prepararea şi injectarea drogului. În altă cameră s-au mai găsit 5 comprimate sintalgon aparţinând inculpatului D.C. şi destinate consumului propriu, acesta punând la dispoziţie celuilalt inculpat locuinţa sa pentru consumul ilicit de droguri.
Inculpaţii au recunoscut faptele.
Prin Decizia penală nr. 13/A din 22 ianuarie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis apelurile declarate de inculpaţii G.M. şi D.C., a desfiinţat, în parte sentinţa nr. 1334 din 11 noiembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, şi făcând aplicarea dispoziţiilor art. 74-76 C. pen. ambilor inculpaţi cu privire la toate infracţiunile săvârşite a redus astfel pedepsele:
Pentru inculpatul G.M. de la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., aplicată în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, la 6 ani închisoare şi 4 ani interzicerea aceloraşi drepturi, cu aplicarea art. 74-76 C. pen.
In baza art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74-76 C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.
In baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. a contopit pedepsele, inculpatul G.M. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
In baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. 74-76 şi art. 80 C. pen. a condamnat pe inculpatul D.C. la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
In baza art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74-76 şi art. 80 C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare.
În baza art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74-76 şi art. 80 C. pen. a condamnat pe inculpatul D.C. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
In baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit pedepsele, inculpatul D.C. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A computat detenţia pentru fiecare inculpat de la 6 decembrie 2007 la zi, pentru G.M. şi de la 7 decembrie 2007 la zi, pentru D.C. A fost menţinută starea de arest a inculpaţilor.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs ambii inculpaţi invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. şi solicitând reducerea pedepselor.
Înalta Curte, examinând cauza sub aspectul invocat, constată că recursurile sunt nefondate, pentru motivele ce urmează:
Înalta Curte reţine că individualizarea pedepselor s-a făcut cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen.
Astfel, instanţa de apel a avut în vedere atât gravitatea faptelor săvârşite de cei doi inculpaţi (criteriu avut în vedere şi de instanţa de fond), cât şi persoana fiecărui inculpat şi, în deosebi, împrejurările care atenuează răspunderea penală prevăzute de art. 74 C. pen. (aspecte neglijate de prima instanţă), reducând, în mod substanţial (la aproape jumătate), cuantumul pedepselor principale sub minimul special prevăzut de lege, precum şi al celor complementare.
Totodată, instanţa de apel a diferenţiat pedepsele, aplicând o pedeapsă mai mare inculpatului recidivist D.C., persoană care prezintă un pericol social sporit, ţinând seama în acelaşi timp şi de circumstanţele atenuante şi de cele agravante, conform art. 80 C. pen.
În final, Înalta Curte reţine că pedepsele aplicate fiecărui inculpat au fost corect individualizate, neimpunându-se reducerea pedepselor.
Pentru aceste motive, recursurile declarate de inculpaţi vor fi respinse, ca nefondate.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedepsele aplicate recurenţilor inculpaţi, durata reţinerii şi a arestării preventive de la 6 decembrie 2007 la 24 aprilie 2009 pentru G.M. şi de la 7 decembrie 2007 la 24 aprilie 2009 pentru D.C.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 400 lei, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii G.M. şi D.C. împotriva deciziei penale nr. 13/A din 22 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedepsele aplicate recurenţilor inculpaţi, durata reţinerii şi a arestării preventive de la 6 decembrie 2007 la 24 aprilie 2009 pentru G.M. şi de la 7 decembrie 2007 la 24 aprilie 2009 pentru D.C.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi al Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 aprilie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1508/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2311/2009. Penal → |
---|