ICCJ. Decizia nr. 1554/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1554/2009
Dosar nr. 2424/1/2009
Şedinţa publică din 28 aprilie 2009
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:
La data de 12 martie 2009, pe rolul secţiei penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată cererea de contestaţie în anulare împotriva Deciziei penale nr. 796 din 6 martie 2009 pronunţată de această instanţă în Dosarul nr. 1054/42/2008, formulată de contestatorul M.C.V., domiciliat în com. Berceni, jud. Ilfov.
Prin Decizia penală a cărei anulare se solicită, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul M.C.V. împotriva sentinţei penale nr. 176 din 30 octombrie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, prin care se respinsese, ca nefondată, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., plângerea sus-numitului împotriva rezoluţiei nr. 529/P/2008 din 22 septembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
În motivarea cererii de contestaţie în anulare, contestatorul susţine că Decizia atacată este abuzivă, întrucât nu s-au luat măsuri de tragere la răspundere penală a grupului infracţional constituit din poliţişti, procurori şi judecători corupţi din cadrul instituţiilor ale municipiului Ploieşti.
Examinând în principiu cererea de contestaţie în anulare, în conformitate cu disp. art. 391 C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă.
Cazurile de contestaţie în anulare sunt expres şi limitativ prevăzute de lege în conţinutul articolului 386 C. proc. pen. şi acestea se referă la îndeplinirea în mod legal a procedurii de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat recursul, la imposibilitatea părţii de a se prezenta în faţa instanţei de recurs şi de a încunoştiinţa despre această împrejurare, la nepronunţarea instanţei asupra unei cauze de încetare a procesului penal, la existenţa a două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă şi la neascultarea inculpatului de către instanţa de recurs, când această ascultare este obligatorie, potrivit legii.
Art. 391 C. proc. pen. condiţionează admiterea contestaţiei în anulare de neîndeplinirea mai multor cerinţe, printre care şi aceea a motivului pe care se sprijină contestaţia, ca fiind dintre cele arătate mai sus.
Înalta Curte constată că motivul invocat de contestator nu este dintre cele prevăzute de art. 386 C. proc. pen., astfel că cererea sa fiind inadmisibilă, contestaţia în anulare va fi respinsă ca atare.
Contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Văzând şi dispoziţiile art. 391 şi art. 386 C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul M.C.V. împotriva Deciziei penale nr. 796 din 6 martie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 28 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3326/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1557/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
