ICCJ. Decizia nr. 1598/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1598/2009
Dosar nr. 3635/1/2009
Şedinţa publică din 29 aprilie 2009
Asupra recursurilor penale de faţă;
Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 21 aprilie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 2652/101/2008, printre altele, s-a dispus menţinerea măsurii arestării preventive faţă de ambii inculpaţi D.Z. şi D.S. şi s-au respins cererile de înlocuire a arestului preventiv, precum şi de liberare provizorie sub control judiciar.
Pentru a pronunţa aceste soluţii, instanţa de apel, pe al cărei rol se află spre soluţionare apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi inculpaţi, a constatat următoarele:
Inculpaţii au fost trimişi în judecată prin rechizitoriul procurorilor de la D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Mehedinţi, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat şi contrabandă, prevăzută de art. 2 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 270 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
S-a reţinut că inculpaţii au iniţiat în perioada 2005 – 2006 constituirea unui grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii D.Z.I. şi D.V., în scopul comiterii unor infracţiuni de contrabandă.
Activitatea infracţională a încetat ca urmare a trimiterii în judecată a inculpaţilor, dar la sfârşitul lunii august 2007, inculpaţii au luat din nou hotărârea de a introduce în ţară ţigări de contrabandă şi a le vinde, în scopul obţinerii unor beneficii financiare, introducând în ţară patru transporturi de ţigări din Serbia, fiecare transport conţinând câte 45 baxuri ţigări.
Prin sentinţa penală nr. 368 din 7 octombrie 2008 a Tribunalului Mehedinţi, apelanţii inculpaţi au fost condamnaţi la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare inculpatul D.S. şi la 3 ani închisoare inculpatul D.Z.
Pentru a menţine starea de arest, instanţa de apel a constatat că se menţin temeiurile care au impus în continuare privarea acestora de libertate.
În privinţa cererilor de liberare sub control judiciar s-a constatat că este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 1602 alin. (1) C. proc. pen., întrucât pedeapsa pentru infracţiunea scop a constituirii unui grup infracţional organizat, infracţiunea de contrabandă, este închisoare mai mică de 18 ani. În acelaşi timp, s-a apreciat însă că se impune şi necesitatea împiedicării inculpaţilor de a comite alte infracţiuni, având în vedere modul de concepere şi executare a faptelor deduse judecăţii.
În termen legal, inculpaţii au declarat recurs împotriva acestei încheieri, arătând că înţeleg să atace soluţia de respingere a cererilor de liberare provizorie sub control judiciar, considerând că în acest fel instanţa de apel a încălcat şi termenul rezonabil în privinţa duratei arestării preventive, ignorând că sunt realizate cerinţele art. 1602 alin. (1) C. proc. pen.
Criticile formulate de inculpaţi referitoare la soluţia de respingere a cererilor de liberare provizorie sub control judiciar se vor examina, în raport de prevederile art. 3856 C. proc. pen., cât şi din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., constatându-se că sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează:
Soluţia instanţei de apel de a respinge cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de cei doi inculpaţi nu contravine dispoziţiilor art. 1602 alin. (1) C. proc. pen., după cum nici stării de fapt şi de drept evidenţiată de probele cauzei şi nici termenului rezonabil în privinţa arestării preventive.
Pornind de la caracterul facultativ şi nu obligatoriu al acordării liberării sub control judiciar se poate afirma că realizarea condiţiilor formale prevăzute de art. 1602 alin. (1) C. proc. pen. nu presupune automat o îndeplinire a condiţiilor de fond care se referă la temeinicia unei asemenea cereri.
Aşa fiind, chiar dacă în cauză erau realizate condiţiile de formă prevăzute imperativ de norma procesuală pentru admisibilitatea de principiu a unei asemenea cereri, liberarea provizorie sub control judiciar nu se putea acorda celor doi inculpaţi atâta timp cât, există date că inculpaţii ar putea săvârşi alte fapte de aceiaşi natură.
Este evident că există acest risc atâta timp cât inculpaţii au încetat activitatea infracţională până la trimiterea lor în judecată, respectiv, aprilie 2008, după care, la sfârşitul lunii august 2008, au hotărât din nou introducerea în ţară a ţigărilor de contrabandă din Serbia.
Şi desigur, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie, în aceste condiţii, nu se poate discuta despre un presupus pericol generic pentru ordinea publică, prin lăsarea în libertate a inculpaţilor, ci despre unul concret ce se poate manifesta în acţiuni de natura celor arătate expres prin art. 1602 alin. (2) C. proc. pen.
Aşa fiind, pentru considerentele expuse, în mod corect s-a apreciat de instanţa de apel că cererea inculpaţilor de liberare provizorie sub control judiciar este nefondată, şi în consecinţă, s-a procedat la respingerea ei.
Pentru aceleaşi argumente, soluţia instanţei de apel cu privire la această cerere se va menţine, ca legală şi temeinică, prin respingerea conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a recursurilor declarate de inculpaţi.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurenţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii D.Z. şi D.S. împotriva încheierii din 21 aprilie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. 2652/101/2008.
Obligă recurentul inculpat D.Z. la 260 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Obligă recurentul inculpat D.S. la 160 lei cheltuieli judiciare către stat,
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 aprilie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1596/2009. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 1600/2009. Penal → |
---|