ICCJ. Decizia nr. 1940/2009. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1940/2009
Dosar nr. 422/57/2009
Şedinţa publică din 26 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 94 din 30 martie 2005 a Tribunalului Hunedoara inculpatul C.N.F. a fost condamnat, la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare compusă din 7 pedepse de câte 3 ani închisoare, pentru 7 infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 alin. (1) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., şi o pedeapsă pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen.
Totodată, în baza art. 61 C. pen., s-a invocat beneficiul liberării condiţionate cu privire la restul din pedeapsa de 6 ani şi 489 zile aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 3089/1998 a Judecătoriei Timişoara, rest ce s-a contopit cu pedeapsa aplicată prin amintita sentinţă, la care s-a adăugat un spor de un an închisoare, în total inculpatul având de executat 4 ani închisoare.
A fost dedusă prevenţia de la 9 septembrie 2004 la 29 septembrie 2004.
În fapt, s-a reţinut că, în cursul anului 2004, prezentându-se sub un nume fals, inculpatul a pretins şi primit sume de bani de la mai multe persoane care intenţionau să-şi depună cereri de pensionare la C.P. Hunedoara, susţinând fie că are relaţii la două funcţionare ale acestei instituţii, fie că este chiar el angajat al acesteia.
Prin Decizia nr. 186/ A din 9 iunie 2005, Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul inculpatului, a desfiinţat sentinţa atacată, reţinând dispoziţiile art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi înlăturând dispoziţia cu revocare a beneficiului liberării condiţionate a restului de pedeapsă stabilită prin sentinţa penală nr. 3098/1998 a Judecătoriei Timişoara. A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Inculpatul a făcut un memoriu pe care l-a intitulat apel şi a sesizat Curtea de Apel Alba Iulia.
Prin încheierea din 16 aprilie 2009 pronunţată în dosarul nr. 422/57/2009, instanţa a recalificat calea de atac ca recurs peste termen împotriva deciziei nr. 186/ A din 9 iunie 2005, a scos cauza de pe rol şi a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în vederea judecării recursului.
În şedinţa publică din 26 mai 2009, recurentul inculpat a declarat că îşi retrage recursul, astfel că în temeiul prevederilor art. 3854 alin. (2) combinat cu art. 369 alin. (1) C. proc. pen., instanţa va lua act de manifestarea de voinţă exprimată de acesta şi îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul C.N.F. împotriva deciziei penale nr. 186/ A din 9 iunie 2005 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1920/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1952/2009. Penal → |
|---|
