ICCJ. Decizia nr. 2116/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTITIE
SECTIA PENALĂ
Decizia nr. 2116/2009
Dosar nr. 4555/1/2009
Şedinţa publică din 4 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar constată următoarele;
Revizuientul C.I. s-a adresat Înaltei Curţi, formulând recurs împotriva încheierii din 22 aprilie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi familie, în dosarul nr. 4948/62/08, încheiere prin care s-a respins excepţia lipsei competenţei materiale a Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov în soluţionarea cererii de revizuire a sentinţei penale nr. 523/ S din 29 septembrie 2004 a Tribunalului Braşov, definitivă prin Decizia penală nr. 1247 din 27 iunie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care a fost condamnat, la pedeapsa principală de 6 ani închisoare şi cea complementară de 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/1001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Astfel, Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, investită cu soluţionarea apelului formulat de revizuientul condamnat C.I. împotriva sentinţei penale nr. 46/ S din 2 februarie 2009 pronunţată de Tribunalul Braşov, a soluţionat excepţia lipsei competenţei materiale a Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov invocată de revizuient, în sensul că în raport de natura infracţiunii pentru care s-a pronunţat condamnarea respectiv, art. 12 din Legea nr. 678/2001, procedura prealabilă a revizuirii desfăşurate în faţa procurorului, aparţinea D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Braşov.
Instanţa de apel, a apreciat că dispoziţiile art. 397 C. proc. civ., potrivit cărora „cererea de revizuire se adresează procurorului din parchetul de pe lângă instanţa care a judecat cauza în primă instanţă" în speţă, acesta fiind Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov.
Împotriva încheierii, revizuientul condamnat, a declarat recurs, cale de atac inadmisibilă.
Dispoziţiile procesual penale, respectiv art. 385 alin. (1) C. proc. pen., reglementează expres hotărârile care pot fi supuse recursului.
Din expunerea limitativă a acestora, rezultă fără echivoc că acestea sunt sentinţele pronunţate de judecătorii, în cazurile prevăzute de lege sau deciziile pronunţate ca instanţe de apel, de tribunale.
Pe de altă parte, art. 3851 C. proc. pen. „încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau Decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate cu recurs.
Cum încheierea interlocutorie, prin care instanţa de apel s-a pronunţat asupra excepţiei invocate de apelantul revizuient condamnat, nu face parte din categoria hotărârilor ce pot fi atacate separat cu recurs, calea de atac dedusă judecăţii va fi respinsă conform art. 38515 alin. (1) pct. 1 teza a II-a C. proc. pen., ca inadmisibilă.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuient condamnat, va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul revizuient C.I. împotriva încheierii din 22 aprilie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2036/2009. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2180/2009. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
