ICCJ. Decizia nr. 2028/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTITIE
SECTIA PENALĂ
Decizia nr. 2028/2009
Dosar nr. 320/57/2008
Şedinţa publică din 29 mai 2009
Asupra recursurilor de faţă,
Din actele şi lucrările dosarului constată:
Prin sentinţa penală nr. 406 din 25 octombrie 2007 a Tribunalului Hunedoara a fost condamnat inculpatul A.O., la:
- 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b), C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);
- 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b), C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);
- 6 ani închisoare, pentru participaţie improprie la infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi interzicerea pe o durată de 4 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b), C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);
- 8 ni închisoare, pentru participaţie improprie la infracţiunea de trafic de minori prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 şi interzicerea pe o durată de 4 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b), C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) – c) C. pen.
S-a computat din pedeapsă durata arestării preventive de la 26 septembrie 2005 la 9 noiembrie 2006.
În baza art. 118 lit. e) C. pen., raportat la art. 19 din Legea nr. 678/2001, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1550 euro sau echivalentul în lei la data plăţii, cu titlu de confiscare specială.
Inculpatul a fost obligat la daune morale în sumă de 1000 euro sau echivalent în lei la data plăţii, către partea civilă L.F.S.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că inculpatul A.O. este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat în Republica Moldova pentru infracţiunea de trafic ilegal de persoane.
S-a motivat că deşi condamnat pentru genul de infracţiuni mai sus arătat inculpatul nu şi-a încetat activitatea infracţională şi, în perioada octombrie 2004 – iunie 2005, a desfăşurat activităţi de recrutare, transportare, transferare şi cazare a mai multor femei din care au fost identificate un număr de 7, respectiv R.C.E., L.F.S., I.F.M., B.R.P., F.I., D.B. şi B.A. pe care le-a trimis în Germania în vederea practicării prostituţiei.
Inculpatul le-a promis femeilor că urmează să lucreze la unul din localurile sale din Germania în calitate de „dame de companie sau îngrijitoare" urmând ca el să efectueze toate cheltuielile aferente întocmirii documentelor de identitate, călătorie şi transport.
Sumele de bani ce urmau a fi cheltuite pentru realizarea acestor activităţi urmau să li se restituie femeilor din veniturile pe care le vor obţine la locurile de muncă promise cu titlu de salariu. Odată trimise în Germania persoanele recrutate au fost îndreptate spre două locaţii administrate de I.M.K., zisă T., patroana unei case de prostituate numită „J." şi respectiv T. şi S., administratorii unui club din Manheim.
Instanţa motivează că femeile recrutate erau obligate prin violenţă, ameninţare, sechestrare şi evidenţierea datoriilor pe care le aveau, aferente transportului în străinătate şi celorlalte cheltuieli, să se prostitueze, sumele de bani obţinute din această activitate urmând a fi împărţite între administratorii localurilor în proporţie de 50 %, inculpatul A.O. 25 %, persoanelor recrutate urmând să le rămână 25 % din veniturile procurate de ele prin prostituţie, după plata datoriilor.
Mai reţine instanţa că inculpatul a recrutat personal pe R.C.E., L.F.S. şi B.A. Dintre acestea numai primele două au fost transferate efectiv în Germania pentru a practica prostituţia, întrucât B.A. a refuzat propunerile inculpatului.
R.C. a fost trimisă la clubul patronat de I.M.K., iar L.F.S. la clubul patronat de T. şi S. din Manheim.
Ambele părţi vătămate au fost obligate să se prostitueze fiind ameninţate şi sechestrate.
În mod indirect, prin intermediul numitei C.M.K. care a acţionat fără vinovăţie în sensul că aceasta nu a cunoscut intenţiile inculpatului de a exploata sexual femeile, inculpatul a reuşit să mai recruteze un număr de 4 persoane de sex feminin, respectiv I.F.M., minoră, B.R.P. ,minoră, F.I. şi D.B.
Dintre aceste persoane numai I.F.M. şi F.I. au acceptat să plece în Germania unde au fost transferate de inculpat. Pentru a scăpa de practicarea prostituţiei la care era obligată I.F. a acceptat să întreţină relaţii sexuale cu inculpatul dar F.I. a fost obligată de acesta să practice prostituţia în mai multe cluburi din Germania în oraşe diferite.
D.B. recrutată din iniţiativa inculpatului prin intermediul numitei C.M.K. a refuzat să practice prostituţia la presiunea inculpatului.
Mai reţine instanţa că pentru serviciile sexuale inculpatul primea de la patronii cluburilor din Germania sume de bani fiind identificate în mod cert un număr de 3 transferuri prin serviciul W.U. provenite de la I.M.K. şi care însumează 1550 euro.
Inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptelor dar instanţa fondului a înlăturat apărările lui evocând declaraţiile martorilor coroborate cu procesele verbale de interceptare ale convorbirilor telefonice efectuate în cauză
La individualizarea pedepselor instanţa a motivat că a luat în considerare dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite, modul de săvârşire a infracţiunilor, persoana inculpatului care nu este la prima infracţiune de acest gen.
Prin Decizia penală nr. 2/ A din 19 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia s-a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva sentinţei menţionate, care a fost desfiinţată numai sub aspectul încadrării juridice a faptelor şi a aplicării pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen.
S-a schimbat încadrarea juridică a infracţiunilor de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, participaţie improprie la trafic de persoane prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi participaţie improprie la trafic de minori prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, toate cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), în infracţiunile de:
- trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pentru care s-a stabilit o pedeapsă de 6 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;
- trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pentru care s-a stabilit o pedeapsă de 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;
- participaţie improprie la trafic de persoane prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pentru care s-a stabilit o pedeapsă de 6 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;
- participaţie improprie la trafic de minori prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pentru care s-a stabilit pedeapsa de 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A fost înlăturată pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen.
S-au menţinut restul dispoziţiilor hotărârii atacate şi s-a respins, ca nefondat, apelul inculpatului A.O.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva deciziei au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. pentru omisiunea aplicării măsurii de siguranţă a expulzării prevăzută de art. 117 C. pen., şi inculpatul A.O. care nu şi-a motivat recursul în termenul prevăzut de art. 38510 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.
În şedinţa de dezbateri din 29 mai 2009 procurorul a retras recursul parchetului, urmând ca în cauză să se facă aplicarea art. 3854 C. proc. pen., respectiv să se ia act de această retragere.
Referitor la recursul inculpatului, acesta va fi examinat în condiţiile art. 38510 alin. (21) C. proc. pen., urmând a se lua în considerare numai cazurile de casare care potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se analizează din oficiu.
Între acestea figurează şi cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., invocat în concluziile orale de apărătorul inculpatului care a cerut achitarea acestuia întrucât n-ar fi vinovat de comiterea infracţiunilor.
Recursul este nefondat.
Din probele existente la dosarul cauzei rezultă că starea de fapt şi încadrarea juridică dată faptelor de instanţa de apel sunt legale şi temeinice.
În acest sens sunt declaraţiile martorei C.K.M., ale martorelor I.F.M., B.R., F.I., R.C.E. care au fost analizate în hotărârea fondului şi Decizia apelului.
În acelaşi sens este şi declaraţia părţii civile L.F.S. care a fost audiată în apel la stăruinţa inculpatului. Aceasta a arătat că menţine declaraţiile date în precedent în cursul procesului penal din care rezultă neîndoielnic că inculpatul a comis infracţiunile de trafic de persoane prevăzute Legea nr. 678/2001, astfel cum au fost reţinute de instanţa apelului.
Curtea observă că pedepsele au fost just individualizate şi motivate de instanţa apelului. Nu există niciun alt caz de casare care examinat din oficiu ar putea crea o situaţie mai favorabilă inculpatului.
Aşa fiind, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul inculpatului, ca nefondat, şi-l va obliga la cheltuieli judiciare către stat; în baza art. 3854 C. proc. pen., va lua act de retragerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Alba.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Alba împotriva deciziei penale nr. 2/ A din 19 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia pentru cauze cu minori şi familie, privind pe inculpatul A.O.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.O. împotriva deciziei penale nr. 2/ A din 19 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia pentru cauze cu minori şi familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat şi suma de 150 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru partea civilă, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1954/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2029/2009. Penal → |
|---|
