ICCJ. Decizia nr. 2289/2009. Penal. înlocuirea măsurii preventive (art. 139 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2289/2009
Dosar nr. 4951/1/2009
Şedinţa publică din 17 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin încheierea din 2 iunie 2009, pronunţată în dosarul penal nr. 150/59/2009, Curtea de Apel Timişoara a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulată de inculpatul R.V.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 136 alin. (1) C. proc. pen., măsura preventivă luată se înlocuieşte cu o alta când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea ei.
Inculpatul R.V. a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 257 C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la cumpărare de influenţă, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000 şi favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Starea de arest i-a fost menţinută prin încheierea din 19 mai 2009, ca fiind o măsură dispusă în mod legal şi temeinic. De la această dată nu au intervenit temeiuri noi din care să rezulte că menţinerea arestării preventive a inculpatului nu se mai justifică, astfel că instanţa a dispus respingerea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive, ca nefondată.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul R.V.
Prin avocatul său ales, recurentul inculpat a susţinut că recursul declarat împotriva încheierii prin care i s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive este admisibil, în conformitate cu reglementările C.E.D.O. şi ale Cartei drepturilor fundamentale.
Examinând recursul, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil.
Potrivit art. 141 teza ultimă C. proc. pen., încheierea prin care prima instanţă sau instanţa de apel respinge cererea de revocare, înlocuire sau încetare de drept a măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac.
În consecinţă, recurentul inculpat a folosit calea de atac într-o procedură neîngăduită de lege, demersul său fiind inadmisibil.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge recursul ca inadmisibil.
Înalta Curte constată că drepturile fundamentale ale recurentului nu sunt încălcate prin dispoziţia procesual penală din dreptul român, întrucât încheierea prin care s-a respins înlocuirea măsurii preventive nu poate fi atacată separat cu recurs, dar ea poate fi atacată odată cu fondul cauzei; prin urmare, recurentul are posibilitatea valorificării drepturilor sale şi susţinerii intereselor sale într-o cale de atac, în faţa judecătorului, fără a fi discriminat prin prevederea legală sus-arătată.
Văzând dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul R.V. împotriva încheierii din 2 iunie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 150/59/2009.
Obligă recurentul inculpat la 160 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2276/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3957/2009. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
|---|
