ICCJ. Decizia nr. 325/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 325/2009
Dosar nr. 7688/121/2007
Şedinţa publică din 30 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, se reţin următoarele.
Prin sentinţa penală nr. 194 din 30 aprilie 2008 a Tribunalului Galaţi, a fost condamnat inculpatul T.M.D., la o pedeapsă principală de 4 ani închisoare, pentru comiterea tentativei la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., în referire la art. 174 alin. (1) – art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) şi (2) şi art. 76 C. pen.
În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Conform art. 8612 şi 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale şi accesorii aplicate pe durata termenului de încercare de 8 ani.
S-a dispus ca supravegherea executării pedepselor să fie efectuată de către S.P. din cadrul Tribunalului Galaţi.
Potrivit art. 863 C. pen., a fost obligat inculpatul T.M.D. ca, pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale aplicată, să respecte următoarele obligaţii:
- să se prezinte periodic la datele fixate la S.P.;
- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
S-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor prevăzute de art. 864 C. pen.
S-a dispus anularea mandatului de arestare preventivă emis pe numele inculpatului la data de16 decembrie 2005 de către Curtea de Apel Galaţi (mandat nr. 1/ U din 16 decembrie 2005).
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, a fost obligat inculpatul T.M.D. la plata sumei de 1543,74 lei RON, cu titlu de cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Judeţean Galaţi.
Conform art. 14 C. proc. pen., în referire la art. 998 C. civ., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 10.000 lei RON, cu titlu de daune morale către partea vătămată/civilă T.M.
În baza art. 189 şi 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul T.M.D. la plata sumei de 700 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:
În luna aprilie 2004, partea vătămată T.M. a avut o discuţie contradictorie cu un frate al inculpatului, aducându-i acestuia unele injurii.
La data de 21 iunie 2005 partea vătămată se deplasa cu o bicicletă pe raza comunei Fundeni, judeţul Galaţi şi, la un moment dat, s-a întâlnit cu inculpatul T.M.D. care, la rândul său, se deplasa cu o căruţă trasă de un cal, în căruţă fiind şi martorele I.G. şi D.C.
Supărat pe partea vătămată deoarece aceasta i-ar fi injuriat fratele, inculpatul a oprit căruţa şi a lovit cu biciul peste cap pe partea vătămată, aceasta ripostând verbal şi aducând injurii inculpatului.
Conflictul s-a amplificat imediat, inculpatul a coborât din căruţă având în mâini biciul şi un ciocan, s-a apropiat de partea vătămată T.M. şi a lovit-o pe aceasta cu ciocanul în zona capului.
Partea vătămată a căzut la pământ şi a continuat să fie lovită de inculpat, inclusiv cu ciocanul pe care îl avea în mână, cei doi continuând să se lovească reciproc în timp ce se rostogoleau într-un şanţ.
În primul ciclu procesual Tribunalul Galaţi, prin sentinţa penală nr. 465 din 27 octombrie 2006, a dispus schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., s-a aplicat o pedeapsă de un ani închisoare cu suspendare condiţionată.
A fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare, cheltuieli de spitalizare şi despăgubiri civile.
Împotriva sentinţei penale nr. 465/2006 a Tribunalului Galaţi, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, apreciind că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică, iar Curtea de Apel Galaţi, prin Decizia penală nr. 122 din 18 iunie 2007, a admis în parte apelul, a înlăturat circumstanţa legală atenuantă şi a majorat pedeapsa aplicată inculpatului T.M.D. la 2 ani şi 6 luni închisoare.
Împotriva deciziei penale nr. 122/2007 a Curţii de Apel Galaţi, în termen legal, au declarat recurs Parchetul Curţii de Apel Galaţi şi inculpatul T.M.D.
Prin Decizia penală nr. 4846 din 18 octombrie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile, a casat hotărârile anterioare şi a dispus trimiterea cauzei în rejudecare la Tribunalul Galaţi, pentru stabilirea corectă a situaţiei de fapt şi readministrarea probelor.
Pe rolul Tribunalului Galaţi, în rejudecare, cauza a fost înregistrată la nr. RJ 7688 din 20 noiembrie 2007.
Reaudiată în faţa instanţei, partea vătămată T.M. a precizat că menţine declaraţiile date anterior şi s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 100 milioane lei vechi, daune morale.
Partea vătămată a precizat că, la data conflictului era sub influenţa băuturilor alcoolice şi ştie că a fost lovită de inculpat şi, la un moment dat, s-au încleştat şi s-au rostogolit ambii într-un şanţ unde erau pietre mari şi bucăţi de lemn (cioate).
S-a mai arătat de către partea vătămată că, în urma conflictului, a fost internată în spital, unde i s-a extras splina.
Audiat în faţa instanţei, inculpatul T.M.D. a confirmat faptul că, la data de 21 iunie 2006, a avut un conflict fizic violent cu partea vătămată T.M. pe raza comunei Fundeni, judeţul Galaţi.
Inculpatul a arătat că a lovit pe inculpat cu biciul şi, la un moment dat, în timpul conflictului, s-a rostogolit peste partea vătămată, aceasta fiind căzută în şanţ, iar în zona rostogolirii erau pietre şi rădăcini de copac (cioate).
Inculpatul a regretat fapta comisă şi a precizat că este de acord să despăgubească partea vătămată.
Existenţa conflictului fizic între inculpat şi partea vătămată este confirmat şi prin declaraţiile date de martora D.C.
Martorul T.D. a arătat că a văzut pe inculpat având în mână un ciocan şi se pregătea să lovească pe partea vătămată, după care cei doi s-au lovit reciproc, s-au rostogolit într-un şanţ unde erau pietre mari şi rădăcini de copac de dimensiuni mai mari.
Martora T.R., în rejudecare, a precizat că a văzut pe inculpat „încleştat" cu partea vătămată într-un şanţ de lângă şosea se rostogoleau, se loveau, iar în zonă erau pietre şi rădăcini de copac.
Martora a mai relatat că partea vătămată părea a fi în stare de ebrietate, iar din zona feţei îi curgea sânge.
Existenţa conflictului este confirmată şi de martora I.OG, care a arătat că partea vătămată era lovită de inculpat în timp ce era căzută într-un şanţ, iar în zonă erau cioate şi pietre de dimensiuni mari.
În faza de urmărire penală, partea vătămată a precizat că a fost lovită de inculpat cu pumnii, cu biciul şi cu un ciocan, iar existenţa ciocanului metalic şi faptul că acesta a fost folosit la lovirea părţii vătămate a fost confirmată în faza de urmărire penală şi de martorii I.G., T.D. şi T.R.
Analizând probele administrate în cele două cicluri procesuale, dar şi în faza de judecată, Tribunalul Galaţi a constatat că situaţia de fapt din rechizitoriu este relativ exactă cu menţiunea suplimentară că partea vătămată, în timp ce era trântită în şanţ, a fost lovită violent prin rostogolirea şi de rădăcini de copac şi de pietre cu dimensiuni mari, aşa cum au relatat majoritatea martorilor.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului T.M.D. de a lovi cu pumnii, cu biciul, cu un ciocan pe partea vătămată, rostogolindu-o în acelaşi timp într-un şanţ şi lovind-o de rădăcini de copac şi pietre, provocându-i leziuni care i-au pus în primejdie viaţa, întruneşte elementele constitutive ale tentativei la omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 – art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
În urma loviturii de către inculpat, partea vătămată T.M. a fost internată în spital unde, în urma unei intervenţii chirurgicale, i s-a extras splina.
Pentru fapta comisă s-a dispus ca inculpatul să fie pedepsit penal.
La dozarea şi individualizarea pedepsei, Tribunalul Galaţi a avut în considerare criteriile general prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), privind pericolul social al faptei, împrejurările în care s-a produs, dar şi persoana inculpatului.
În faza dezbaterilor judiciare, apărătorul inculpatului a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei cu reţinerea infracţiunii prevăzute de art. 182 C. pen. şi scuza provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., cu aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.
Prima instanţă a apreciat că cererile principale formulate de apărare sunt nefondate, deoarece din ansamblul probator rezultă cu evidenţă că încadrarea juridică corectă este cea din rechizitoriu, respectiv tentativă la omor.
Inculpatul T.M.D. a acţionat cu intenţie indirectă neurmărind rezultatul faptei sale, dar acceptând posibilitatea producerii.
Certificatul medico-legal, confirmă faptul că inculpatul a fost lovit cu corpuri dure şi de corpuri dure, ori în urma agresiunilor fizice, victima a fost internată urgent la spital, unde i s-a extras splina.
Loviturile puternice aplicate de inculpat în zona abdominală unde sunt poziţionate organe vitale ale corpului uman ca ficatul şi splina sunt de natură să producă în anumite circumstanţe decesul victimei.
Partea vătămată a fost lovită cu pumnii, cu biciul cu un ciocan şi a fost rostogolită violent peste rădăcini de copac şi pietre mari, corpuri contondente de natură să creeze grave leziuni.
Folosirea ciocanului a fost confirmată de partea vătămată în faza de urmărire penală şi de un număr de 3 martori, şi aproape toţi martorii, inclusiv inculpatul, au precizat că victima a fost rostogolită peste pietre cu dimensiuni mari şi peste rădăcini de copac într-un şanţ lângă şosea.
În rejudecare, s-a suplimentat expertiza medicală, iar medicii legişti au confirmat că leziunile constatate la partea vătămată T.M. puteau fi produse şi prin lovirea de obiecte ca pietre mari şi rădăcini de copac.
Loviturile aplicate în zona abdominală interesând splina şi vasele sanguine au pus în primejdie viaţa părţii vătămate şi numai acordarea tratamentului medico-chirurgical a condus la salvarea victimei de la deces.
S-a arătat că nu poate fi reţinută în sarcina inculpatului circumstanţa atenuantă legală prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., deoarece probele existente în dosar nu confirmă că partea vătămată a provocat incidentul, mai mult decât atât, cel care a lovit primul a fost inculpatul, acesta aplicând iniţial o lovitură de bici părţii vătămate, care, de altfel, era în stare de ebrietate.
Susţinerea inculpatului, în sensul că partea vătămată i-ar fi injuriat fratele nu poate fi primită deoarece acest fapt chiar dacă s-a produs a fost mult anterior conflictului respectiv cu câteva luni în urmă, iar injurierea mamei inculpatului de către partea vătămată s-a produs după ce partea vătămată a fost lovită de inculpat.
Instanţa de fond a reţinut, în schimb, largi circumstanţe judiciare atenuante în favoarea inculpatului, cu consecinţa aplicării unei pedepse reduse şi neprivative de libertate, deoarece inculpatul a fost prezent în cele din urmă în faţa instanţei şi a dat o declaraţie prin care recunoaşte că a lovit pe partea vătămată şi regretă mult ceea ce a făcut.
De asemenea, s-a reţinut că inculpatul nu are antecedente penale, se bucură de respect în familia sa şi în societate, este foarte tânăr, a fost de acord să despăgubească partea vătămată şi are la acest moment o relaţie bună cu partea vătămată T.M.
Conform art. 8612 C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpatului apreciind că scopul educativ se poate realiza eficient şi fără privarea efectivă de libertate a inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi inculpatul T.M.D.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi a apreciat hotărârea apelată ca fiind nelegală şi netemeinică, respectiv: greşita individualizare a pedepsei prin reţinerea în favoarea inculpatului de circumstanţe atenuante, precum şi modalitatea de executare a acesteia. A solicitat aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de lege, cu executarea prin privare de libertate.
Inculpatul T.M.D. a apreciat hotărârea apelată ca fiind nelegală şi netemeinică datorită greşitei încadrări juridice a faptei, precum şi nereţinerea în favoarea acestuia a circumstanţei atenuante a scuzei provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.
A apreciat că încadrarea juridică corectă a faptei ar fi infracţiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 C. pen., deoarece din nicio probă nu rezultă intenţia inculpatului de a suprima viaţa părţii vătămate.
Curtea de Apel Galaţi, prin Decizia penală nr. 150/ A din 25 octombrie 2008, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi împotriva sentinţei penale nr. 194 din 30 aprilie 2008, pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. 7688/121/2007.
A desfiinţat în parte, numai în ce priveşte latura penală, sentinţa penală nr. 194/2008 a Tribunalului Galaţi şi, în rejudecare:
A majorat de la 4 ani la 7 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) C. pen., pedeapsa aplicată inculpatului T.M.D. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) – art. 175 lit. i) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.
A respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul T.M.D. împotriva sentinţei penale nr. 194 din 30 aprilie 2008, pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. 7688/121/2007.
Nemulţumit şi de această decizie, în termenul legal, a declarat recursul de faţă inculpatul şi prin care reia motivele invocate prin apel, respectiv a cerut a se schimba încadrarea juridică, în art. 182 C. pen., sau să se reţină scuza provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., în favoarea sa şi, astfel, să i se reducă pedeapsa şi să se schimbe şi modalitatea de executare prin aplicarea art. 861 C. pen., adică să se suspende executarea pedepsei sub supraveghere.
Recursul este nefondat.
Curtea, examinând probatoriul administrat, hotărârea atacată în raport de criticile aduse, precum şi din oficiu, reţine că situaţia de fapt corespunde activităţii infracţionale efectiv întreprinsă de inculpat ce a provocat lovirea cu biciul şi apoi şi cu un ciocan, în zona capului victimei şi nicidecum nu a fost provocat, după cum pretinde.
Ca atare, pe deplin justificat nu s-a putut şi nu se poate reţine în favoarea inculpatului circumstanţa atenuantă a scuzei provocării şi nici schimbarea de încadrare juridică.
Această ultimă critică adusă de inculpatul recurent, de asemenea nu este fondată, atâta vreme cât intensitatea loviturilor aplicate, cu instrumente apte de a ucide şi în zona vitală a capului, demonstrează intenţia de a ucide a făptuitorului.
Acestea fiind împrejurările concrete în care s-a comis infracţiunea şi pericolul social concret, pe care-l reprezintă recurentul, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată de 7 ani şi 6 luni (ce reprezintă limita minimă a textului de încadrare juridică) nu se impune a fi redusă, ca de altfel, nici modalitatea de executare dispusă, şi anume, privarea de libertate, a fost bine aleasă, inculpatul nedând dovezi de regret ci a încercat să minimalizeze fapta şi chiar să culpabilizeze victima, deşi inculpatul pe parcursul agresiunii a dat dovadă de ferocitate, faţă de aceasta, trântind-o de pietre şi rădăcini de copaci.
Cum suntem sesizaţi doar cu recursul făptuitorului, nu poate a fi pusă în discuţie, vreo eventuală agravare de încadrare juridică; dar toate aceste date se au în vedere, individualizarea pedepsei, ce include şi modalitatea de executare, corect şi legal, dispusă de către instanţa de apel.
Pentru toate cele analizate, recursul declarat de inculpat, urmează a fi respins, ca nefondat, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., şi menţinută ca temeinică şi legală, Decizia instanţei de apel.
Se vor aplica şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat T.M.D. împotriva deciziei penale nr. 150/ A din 25 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 323/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 328/2009. Penal → |
|---|
