ICCJ. Decizia nr. 3977/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3977/2009
Dosar nr. 6555/103/2006
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă:
Prin sentinţa penală nr. 53/P din 28 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 655.5/103/2006 al Tribunalului Neamţ s-a dispus:
În temeiul art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârşite de inculpatul B.I., din infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în infracţiunile de trafic de persoane prevăzute de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi trafic de persoane prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) teza I, alin. (4) teza I şi teza III din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 13 alin. (1) C. pen.
În temeiul art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârşite de inculpatul B.P.C., din infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
A fost condamnat pe inculpatul B.I., fiul lui I. şi L., născut la 18 decembrie 1969 în Roman, judeţul Neamţ, cu acelaşi domiciliu, studii liceul, cetăţenie română, administrator la SC S.C. SRL, căsătorit, fără antecedente penale, la pedepsele:
- 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 alin. (1) lit. a), şi 76 alin. (1) lit. b) C. pen., împotriva părţilor vătămate B.A.M., H.E.D., S.I.S., L.M. şi M.E.
- 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane de art. 13 alin. (1) şi (3) teza I, alin. (4) teza I şi teza III din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 13 alin. (1) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., împotriva părţilor vătămate O.A.M. şi P.N.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul B.I. pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere ilegală de precursori, prevăzută de art. 32 alin. (1) din Legea nr. 300/2002.
În temeiul art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen., în condiţiile prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 02 martie 2006 şi până 26 iulie 2007.
S-a dispus restituirea către inculpatul B.I. a cantităţii de 32 fiole cafeina depuse la Camera de Corpuri Delicte a Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Neamţ şi 123 comprimate efedrina depuse la Camera de Corpuri Delicte a Direcţiei cazier Judiciar, Serviciul Evidenţa Operativă din cadrul I.G.P.R.
A fost condamnat inculpatul B.P.C., fiul lui P. şi C., născut la 12 iulie 1970 în Roman, judeţul Neamţ, cu acelaşi domiciliu, cetăţean român, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşita infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi 76 alin. (1) lit. b) C. pen., împotriva părţilor vătămate B.A.M., M.E., Ţ.M., Ţ.(fostă G.) M., U.E.C. şi M.E.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen., în condiţiile prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.
A fost condamnat inculpatul B.M.R., fiul lui P. şi C., născut la 19 aprilie1972 în Roman, judeţul Neamţ, cu acelaşi domiciliu, studii 10 clase, cetăţenie romană, fără ocupaţie, necăsătorit, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de un an, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi 76 alin. (1) lit. b) C. pen., împotriva părţilor vătămate Ţ.M., Ţ.(fostă G.) M., U.E.C. şi M.E.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen., în condiţiile prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 02 martie 2006 şi până la 26 iulie 2007.
A constatat că părţile vătămate O.A.M., B.A.M., P.N.A., L.M., M.E., Ţ.M., Ţ.(fostă G.) M., nu s-au constituit părţi civile în cauză.
A fost obligat inculpatul B.I. să plătească părţilor civile H.E.D. şi S.I.S. câte 2000 euro, sau echivalentul în lei la data executării, reprezentând daune morale.
S-a menţinut sechestru asigurător instituit prin ordonanţa din 01 martie 2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, asupra următoarelor bunuri ale inculpatului B.I.:
- un autoturism marca A. cu număr de înmatriculare X;
- suma de 50 milioane lei vechi depusă la data de 09 martie 2006 la Trezoreria Piatra Neamţ;
Au fost obligaţi inculpaţii B.M.R. şi B.P.C. să plătească în solidar, părţilor civile U.C.E. şi M.E.L. suma de câte 5000 euro, sau echivalentul în lei la data executării, reprezentând daune morale.
S-a respins ca nefondată cererea formulată de partea civilă U.C.E., privind obligarea inculpaţilor la plata daunelor materiale, în sumă de 5000 euro.
În temeiul art. 19 din Legea nr. 678/2001 au fost obligaţi inculpaţii să plătească statului, ca efect al confiscării speciale, următoarele sume:
-17.500 euro, sau echivalentul în lei la data executării, inculpatul B.I.;
-19.200 euro, sau echivalentul în lei la data executării, inculpatul B.P.C.;
- 9.200 euro, sau echivalentul în lei la data executării, inculpatul B.M.R.
S-a reţinut în fapt că în perioada anilor 2002-2004 inculpaţii B.I. şi B.M.R. au racolat mai multe părţi vătămate din zona Roman, jud. Neamţ, pe care le-au dus în Germania unde, împreună cu inculpatul B.P.C., prin violenţă şi ameninţare, le-au obligat la prostituţie.
Prin Decizia penală nr. 47 din 1 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bacău s-au admis apelurile formulate de inculpaţii B.I., B.P.C. şi B.M.R., s-a desfiinţat sentinţa penală apelată şi s-a trimis cauza pentru rejudecare la aceeaşi instanţă, respectiv Tribunalul Neamţ.
S-au menţinut actele procedurale efectuate în cauză până la data de 6 martie 2008, inclusiv.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a avut în vedere că inculpatul B.P.C. nu a fost citat la instanţa de fond – Tribunalul Neamţ cu respectarea disp. art. 177 alin. (8) C. proc. pen., respectiv prin scrisoare recomandată la domiciliul din străinătate sau dacă citaţia nu putea fi înmânată acestuia din orice motiv, în temeiul art. 178 alin. (2)1 C. proc. pen., citaţia să fie afişată la sediul parchetului sau instanţei, după caz.
De asemenea, inculpatul B.P.C. nu avea obligaţia, potrivit art. 177 alin. (3) C. proc. pen., de a încunoştiinţa organul de urmărire penală despre schimbarea de adresă intervenită pe parcursul procesului penal, domiciliul acestuia fiind în Germania înainte de actele procedurale efectuate la urmărirea penală.
Instanţa de apel a constatat că Tribunalul Neamţ nu a afişat citaţia pentru inculpatul B.P.C. la sediul acestei instanţe la nici unul din termenele de judecată şi nici la termenul când au avut loc dezbaterile.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, care a criticat-o pentru greşita trimitere a cauzei în vederea rejudecării, apreciindu-se că inculpatul B.P.C. a fost citat corect la instanţa de fond.
Recursul este întemeiat.
Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma criticii formulate de parchet, constată că în mod netemeinic instanţa de apel a apreciat că judecata la fond s-a desfăşurat în condiţiile lipsei de procedură faţă de inculpatul B.P.C., aplicând greşit dispoziţiile normelor procedurale privind citarea ( caz de casare prev. de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen.).
Din actele dosarului rezultă că inculpatul B.P.C. s-a sustras atât urmăririi penale cât şi judecăţii.
La urmărirea penală s-au făcut demersuri de către organele de anchetă pentru identificarea domiciliului acestui inculpat, iar din relaţiile primite de la I.P.G.R. a rezultat că are domiciliul în oraşul Roman, jud. Neamţ. Din aceleaşi relaţii a mai rezultat că inculpatul nu este încarcerat şi este dat în urmărire generală, în baza ordinului I.G.P.R. nr. S/365547 din 10 mai 2004.
Instanţa de apel reţine că încă de la urmărirea penală existau date că inculpatul locuieşte în Germania.
În realitate, nici la urmărirea penală şi nici la judecata în primă instanţă nu a existat o altă adresă certă a inculpatului, fie în Germania, fie în altă ţară, exceptând adresa cunoscută de domiciliu din România.
Din declaraţia numitului C.F.R. nu rezultă că inculpatul B.P.C. ar avea un domiciliu stabil în Germania.
Acesta arată că a pătruns ilegal în Germania cu B.P.C., în perioada anilor 1994-1995 şi „am fost expulzaţi".
La judecata în faţa instanţei de fond nu s-a depus vreun document din care să rezulte un alt domiciliu al inculpatului, decât cel din ţară, unde a fost citat.
Pentru prima dată s-a indicat un alt domiciliu pentru inculpat la instanţa de apel, când apărătorul coinculpatului B.I. a depus o adresă, fără însă a se face dovada cu vreun document oficial, inculpatul fiind citat în Germania, oraş Leipzig.
S-a dispus citarea pentru termenul din 13 ianuarie 2009, prin scrisoare recomandată, care s-a întors cu semnătură indescifrabilă, neexistând certitudinea că aparţine inculpatului B.P.C.
În aceste condiţii, în mod greşit s-a apreciat de instanţa de apel că la judecata în fond nu a fost îndeplinită procedura de citare cu inculpatul B.P.C., câtă vreme acesta a fost citat la adresa de domiciliu din România, adresa din străinătate, fiind indicată pentru prima dată în apel.
Citarea prin afişare la sediul Consiliului local, conform art. 177 alin. (4) C. proc. pen., nu putea fi dispusă, întrucât această procedură se dispune în situaţia în care inculpatului nu i se cunoaşte adresa, ori în speţă adresa din România a inculpatului era cunoscută.
De asemenea, nici dispoziţiile art. 178 alin. (2)1 C. proc. pen. nu erau aplicabile de prima instanţă, deoarece citaţia se afişează la uşa instanţei în cazul în care scrisoarea recomandată prin care se citează un inculpat care locuieşte în străinătate nu poate fi înmânată. Premiza acestui text o constituie, prin urmare, existenţa unei adrese în străinătate la care inculpatul să fi fost citat, dar, aşa cum s-a arătat, în faza judecăţii de fond o atare adresă nu a fost cunoscută de instanţă, fiind indicată pentru prima dată în apel.
Pentru considerentele mai sus expuse, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., va admite recursul parchetului, va casa Decizia şi va trimite cauza aceleiaşi instanţe de apel pentru continuarea judecăţii.
Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, onorariul apărătorilor din oficiu, pentru inculpaţi şi părţi vătămate, urmând a se plăti din fondul M.J.L.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva Deciziei penale nr. 47 din 1 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi familie, privind pe inculpaţii B.I., B.P.C. şi B.M.R.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza pentru continuarea judecării apelurilor la aceeaşi instanţă, respectiv Curtea de Apel Bacău.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpaţii B.P.C. şi B.M.R., în sumă de câte 300 lei, onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul B.I., în cuantum de 50 lei şi onorariile apărătorilor din oficiu de câte 50 lei pentru intimatele părţi vătămate L.M., Ţ.N.M., Ţ.P.M., B.M. şi intimatele părţi civile H.E.D., S.I.S., U.C.E., M.E.L., O.(P.) A.M. şi P.N.A., se vor plăti din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3922/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3146/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
