ICCJ. Decizia nr. 3872/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3872/2009
Dosar nr. 230/32/2009
Şedinţa publică din 20 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin rezoluţia din data de 26 februarie 2009, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 987/P/2008,s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Grigore Nicolae, executor judecătoresc, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 246 şi 217 C. pen., motivat de faptul că susnumitul nu a săvârşit nici una din infracţiunile reclamate, întrucât la baza executării silite a stat o cerere formulată de creditor şi o hotărâre judecătorească definitivă, iar din probele depuse de către petentă, nu a rezultat distrugerea, demolarea sau degradarea vreunui bun şi nici evacuarea vreunei persoane.
Prin sentinţa penală nr. 1134 din 9 mai 2007, pronunţată de Judecătoria Bacău în Dos. nr. 3114/180/2006 s-a dispus în temeiul art. 220 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen., condamnarea inculpatului Z.T. - fiul lui N. şi M., născut la data de 15 martie 1938 în comuna Filipeni, judeţul Bacău, cu domiciliul în Bucureşti, sector 6, cu reşedinţa în Bacău, la pedeapsa închisorii în cuantum de 2 luni pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie.
În temeiul, art. 81, 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 2 luni.
S-a atras, atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen.
S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. în condiţiile prev. de art. 71 alin. (5) C. pen.
În conformitate cu art. 14 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., art. 170 C. proc. pen. şi art. 348 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să lase părţilor vătămate M.I. şi M.F. în liniştită posesie suprafaţa de 595 m.p. teren intravilan situat în municipiul Bacău.
Pentru a dispune în acest sens, după efectuarea actelor premergătoare, procurorul a reţinut următoarele:
La data de 26 mai 2008 M.I. a solicitat BEJ G.N. punerea în executare a sentinţei penale nr. 1134 din 9 mai 2007, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 502 din 19 octombrie 2007 a Tribunalului Bacău.
Prin sentinţa penală nr. 1134/2007 JudecătoriaBacău a hotărât, în baza art. 220 alin. (1) C. proc pen.. cu art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen. condamnarea inc. Z.T. la pedeapsa de 2 luni închisoare, cu aplic. art. 81 C. pen.
În temeiul art. 14 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., art. 170 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen. şi art. 348 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să lase părţilor vătămate M.I. şi M.F. în liniştită posesie, suprafaţa de 595 mp teren intravilan situat în Bacău.
Având în vedere cererea formulată şi conţinutul sentinţei penale, G.N. a desfăşurat activităţile necesare punerii în executare: a emis somaţii şi ulterior s-a comunicat părţilor termenul fixat - 12 iunie 2008, orele 9,00.
La data fixată, în prezenţa unor efective din cadrul Jandarmeriei şi a martorilor asistenţi, s-a procedat la punerea în executare. Toate momentele acestei executări au fost înregistrate video de un reprezentant al Jandarmeriei (o copie a CD-ului fiind ataşată la prezentul dosar).
Astfel, din verificările efectuate; rezultă că executorul judecătoresc nu a săvârşit nici una dintre infracţiunile pentru care a fost reclamat.
La baza executării a stat o cerere formulată de persoana interesată şi o hotărâre judecătorească definitivă.
Nu a existat nici o cauză de împiedicare a executării.
Atât din înregistrarea video, cât şi din celelalte acte premergătoare, nu rezultă distrugerea, demolarea sau degradarea vreunui bun şi nici evacuarea vreunei persoane.
Cuocazia executării s-aprocedat la identificarea,măsurarea şi marcarea cu ţăruşi a terenului conform schiţei cadastrale.
Plângerea petentului a fost respinsă, ca neîntemeiată prin rezoluţia nr. 263/II/2/2009 din data de 7 aprilie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Pentru a dispune în acest sens, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău a reţinut următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1134 din 9 mai 2007 pronunţată în Dosarul nr. 3114/180/2006 al Judecătoriei Bacău, s-a dispus condamnarea inculpatului Z.T. la pedeapsa închisorii de 2 luni pentru săvârşirea infracţiunii, de tulburare de posesie, prev. de art. 220 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen. iar potrivit art. 81 Cp. pedeapsa a fost suspendată condiţionat.
În temeiul art. 14 alin. (3), art. 170 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul sa lase părţilor vătămate M.I. şi M.F. în liniştită posesie suprafaţa de 595 mp teren situat în Bacău, (indicându-se vecinătăţile).
Prin Decizia penală nr. 861/2007 a Curţii de Apel Bacău s-a admis recursul declarat de inc. Z.T. împotriva Deciziei penale nr. 502/A/2007 pronunţată de Tribunalul Bacău, pe care a casat-o în totalitate, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la această instanţă.
Prin Decizia penală nr. 294/R din 8 aprilie 2008 a Tribunalului Bacău s-a admis recursul declarat de recurentul inculpat Z.T. împotriva sentinţei penale nr. 1134 din 9 mai 2007 a Judecătoriei Bacău cu privire la greşita aplicare a pedepsei accesorii, menţinându-se celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Executorul judecătoresc, urmare a cererii formulată de M.I., a pus în executare sentinţa penală 1134/2007 a Judecătoriei Bacău, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 294/R din 8 aprilie 2008 a Tribunalului Bacău.
Executarea silită a format obiectul Dosarului nr. 148/2008, înregistrat la BEJ G.N.
Potrivit art. 1 şi art. 7 lit. a) din Legea nr. 188/2000, privind executorii judecătoreşti, aceştia au atribuţii de punere în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii.
Menţiunea din sentinţa penală 1134/2007 a Judecătoriei Bacău, referitor la obligarea inculpatului de a lăsa în liniştită posesie suprafaţa de 595 mp, constituie o dispoziţie cu caracter civil.
Sentinţa penală a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 294/R din 8 aprilie 2008 a Tribunalului Bacău şi potrivit dispoziţiilor art. 376 C. proc. pen., art. 7 lit. a) din Legea nr. 188/2000, putea fi pusă în executare de executorul judecătoresc.
Executorul judecătoresc G.N. a respectat dispoziţiilor legale cu ocazia punerii în executare a hotărârii judecătoreşti, din actele premergătoare efectuate în cauză neconstatându-se distrugerea sau degradarea vreunui bun aparţinând numitului Z.T.
În temeiul disp. art. 2781 C. proc. pen., petentul s-a adresat instanţei competente.
Prin sentinţa penală nr. 124 din 18 august 2009, Curtea de Apel Bacău, secţia penală, a respins, ca nefondată, plângerea petentului, reţinând – în sinteză – următoarele:
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel inculpatul.
Atât în cererea scrisă cât şi oral în faţa instanţei penale şi prin apărător, apelantul-inculpat a criticat hotărârea pentru nelegalitate şi netemeinicie sub aspectul condamnării, întrucât nu se face vinovat de comiterea infracţiunii de tulburare în posesie, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni sub aspectul laturii subiective, în cauză fiind vorba mai mult de un litigiu civil, având în vedere că are un contract de închiriere pentru suprafaţa de teren în litigiu. De asemenea consideră că fapta reţinută în sarcina sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Pentru toate aceste motive apelantul-inculpat a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale apelate, iar pe fond în principal, achitarea potrivit dispoziţiilor art. 10 lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar aplicarea dispoziţiilor art. 181 C. pen.
Tribunalul Bacău, prin Decizia penală nr. 502/A din 19 octombrie 2007, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul Z.T. împotriva sentinţei penale nr. 1134 din 9 mai 2007 a Tribunalului Bacău.
Împotriva Deciziei penale nr. 502/A din 19 octombrie 2007 a Tribunalului Bacău, a declarat recurs inculpatul Z.T., solicitând să fie achitat pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare în posesie, prevăzută de art. 220 alin. (1) C. pen., deoarece fapta nu este de natura răspunderii penale, ci de natura civilă.
În subsidiar, inculpatul a cerut redozarea pedepsei, dându-se o eficienţă sporită circumstanţelor atenuante, deja acordate de prima instanţă.
Analizând hotărârile criticate, în. raport de motivele de recurs invocate, dar şi în concordanţă cu prevederile an. 385/9 C. proc. pen., Curtea a constatat că în mod greşit Tribunalul Bacău a soluţionat cauza în apel, în loc de recurs şi nu în componenţa prevăzută de lege, pentru o cauză aflată în recurs.
Într-adevăr, prin modificările aduse C. proc. pen., prin Legea nr. 278/2006, pentru infracţiunea de tulburare în posesie prevăzută de art. 220 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 256 NCP), legiuitorul nu a mai prevăzut că punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă a părţii vătămate, faţă de vechea reglementare a acestei infracţiuni.
De asemenea, prin Legea nr. 356/2006, au fost modificate, şi unele prevederi ale C. proc. pen. Astfel, potrivit art. 385/1 lit. d) C. proc. pen., pot fi atacate cu recurs sentinţele privind infracţiunile pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Coroborând actualele prevederi ale art. 220 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 256 NCP), după modificările aduse C. pen. şi C. proc. pen., infracţiunea de tulburare în posesie se judecă pe trei grade jurisdicţionale - în fond, în apel şi în recurs.
În cazul dat însă, în raport de data săvârşirii faptei de tulburare în. posesie şi data înregistrării plângerii penale, la instanţa de fond, respectiv la 22 august 2006, nu sunt aplicabile modificările C. pen. şi ale C. proc. pen., despre care s-a făcut referire mai sus, ci prevederile legale, anterioare acestor modificări.
Pentru aceste considerente, recursul a fost admis de Curtea de Apel Bacău prin Decizia penală nr. 861/2007, Decizia Tribunalului Bacău nr. 502/A din 19 octombrie 2007 a fost casată, iar dosarul a fost trimis tribunalului, pentru rejudecare, având în vedere considerentele enunţate.
În rejudecare, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bacău, sub nr. 6972/110/2007,în care s-a pronunţat Decizia penală nr. 294/R din 08 aprilie 2008, prin care, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., s-a admis recursul declarat de recurent inculpat Z.T., împotriva sentinţei penale nr. 1134 din 9 mai 2007 pronunţată în Dosarul penal nr. 3114/180/2006 al Judecătoriei Bacău, cu privire la greşita aplicare a pedepsei accesorii şi aplicarea dispoziţiilor art. 71 alin. (5) C. pen.
S-a casat sentinţa sub acest aspect, s-a reţinut cauza spre rejudecare şi în fond:
În temeiul art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) s-a înlăturat aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b, şi aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen., pentru inculpat.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei
De menţionat că Decizia penală susmenţionată, fiind pronunţată în recurs, a fost definitivă, la data pronunţării, respectiv 08 aprilie 2009.
Împotriva sentinţei sus-amintite, petiţionara Liga Fii Satului „Ştefan cel Mare" prin reprezentant Z.T., a declarat prezentul recurs, criticile aduse sentinţeiinstanţei de fond, fiind menţionate în cererea intitulată „Contestaţie - Recurs" ( filele 2-6 Dos. nr. 230/32/2009).
De fapt această „Contestaţie –Recurs", formulată de petiţionară este aproape scrisă eligibil şi Înalta Curte cu mai multă greutate a reuşit să descifreze conţinutul acesteia, care practic nu are motive de recurs care să critice soluţia instanţei de apel, ci nu face altceva, decât să reia printr-un ton agresiv la adresa unor judecători şi organe de poliţie, situaţia expusă în plângerile făcute anterior la organele de urmărire penală şi instanţa competentă.
Astfel în conţinutul acestei „Contestaţii - Recurs", petenta arată că executorul judecătoresc este protejat de judecători inamovibili „ care îl scoate din cauză chiar dacă ar face crimă", că acest m executor judecătoresc are la activ mai multe fapte grave, în sensul că după Revoluţie, mai multă lume a murit în urma unor somaţii făcute, fără hotărâre judecătorească.
În continuarea „Contestaţiei - Recurs" recurenta face o descriere şi o paralelă între ceeace înseamnă hotărâre civilă şi ceea ce înseamnă hotărâre penală şi cum se poate executa o hotărâre civilă. Mai departe acuză pe judecătorul de la curtea de apel cât şi pe şeful poliţiei că ar fi garantat executorului judecătoresc că nu va păţi nimic.
Recursul va fi respins, ca nefondat pentru următoarele motive:
Examinând actele dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constată:
Pentru soluţionarea plângerii penale formulate de petiţionară, procurorul a efectuat acte menite să stabilească existenţa faptelor reclamate. Mai mult chiar, din tot ansamblul probator al dosarului rezultă că procurorul a efectuat o anchetă corectă cu privire la faptele reclamate.
În lipsa unor dovezi concrete, organele de urmărire penală şi respectivprima instanţă au apreciat că nu se confirmă acuzaţiile din plângerea penală.
Trebuie subliniat încă o dată, că Decizia penală nr. 294/R din 8 aprilie 2008 a rămas definitivă, la data pronunţării.
Ulterior pronunţării deciziei, respectiv la data de 26 mai 2009, creditorul M.I., parte civilă în cauza susmenţionată a formulat cerere la biroul executorului judecătoresc G.N., de punere în executare a sentinţei penale nr. 1134 din 9 mai 2007, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 294/R din 08 aprilie 2009, a Tribunalului Bacău, după care la data de 27 mai 2009, s-a emis somaţia nr. 148/08, către debitorul Z.T.
Faţă de cele arătate, rezultă că executorul judecătoresc G.N., intimatul din cauza dedusă judecăţii, a pus în executare o hotărâre definitivă. Faţă de această împrejurare, se înlătură apărarea petentei, că intimatul a executat o hotărâre nedefinitivă, făcând de fapt referire la Decizia penală nr. 861/2007 a Curţii de Apel Bacău, prin care s-a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Bacău, dar neavând în vedere şi ultima decizie a Tribunalului Bacău, respectiv nr. 294/R din 08 aprilie 2009.
Cât priveşte susţinerea petentei că la adresa unde s-a efectuat executarea silită a existat sediul Ligii Fii satului "Ştefan cel Mare", nu s-a făcut nici o dovadă în acest sens, iar din hotărârea a cărei executare s-a efectuat, rezultă că s-a dispus condamnarea inculpatului Zaharia Tiberiu (persoană fizică) şi tot acesta a fost obligat în soluţionarea laturii civile a cauzei să lase părţilor vătămate în liniştită posesie suprafaţa de 595 m.p., teren situat în Bacău.
De asemenea, din analiza tuturor actelor şi lucrărilor dosarului, nu au rezultat dovezi că petenta Liga Fii Satului „Ştefan cel Mare", a suferit vreo vătămare prin punerea de către petent în executare a hotărârii judecătoreşti susmenţionate, cerinţă impusă de dispoziţiile art. 278/1 alin. (1) C. proc. pen.
Faţă de cele reţinute, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat recursul petentei.
Conform disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara Liga Fii Satului „Ştefan cel Mare" prin reprezentant Z.T. împotriva sentinţei penale nr. 124 din 18 august 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3828/2009. Penal. Infracţiuni de evaziune... | ICCJ. Decizia nr. 3126/2009. Penal → |
|---|
