ICCJ. Decizia nr. 4115/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4115/2009
Dosar nr. 587/42/2009
Şedinţa publică din 9 decembrie 2009
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 146 din 14 octombrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta S.A.I., prin reprezentant legal D.M., împotriva rezoluţiei nr. 49/P din 5 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi a rezoluţiei nr. 747/II/2/224 iunie 2009 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
A menţinut ca legale şi temeinice soluţiile de neurmărire penală atacate.
A fost obligat petiţionarul la plata sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, petiţionata a solicitat efectuarea de cercetări faţă de B.G.I. - comisar şef în cadrul I.P.J. Prahova, R.I. - inspector în cadrul I.P.J. Prahova şi B.I. - subinspector în cadrul I.P.J. Prahova, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi art. 291 C. pen.
În motivarea plângerii, petiţionara a susţinut o petiţie pe care a formulat-o şi înregistrat-o la I.P.J. Prahova sub nr. 37667P, precum şi o adeverinţă înregistrată la aceeaşi instituţie sub nr. x din 12 decembrie 2008, au fost nesoluţionate în mod greşit sau au primit răspunsul caracterizat drept fals şi ilegal sub nr. y din 15 ianuarie 2008, în acest mod organele de poliţie refuzând să soluţioneze sesizarea ce datează din 12 decembrie 2008.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, constatând că faptele reclamate de petiţionară nu există, prin rezoluţia nr. 49/P/2009 din 5 iunie 2009, a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de B.G.I., R.I. şi B.I. sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi art. 291 C. pen.
Împotriva acestei rezoluţii petiţionara a formulat plângere adresată procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti care, în baza art. 278 C. proc. pen., a respins-o ca neîntemeiată, prin rezoluţia nr. 747/II/2/2009 din 24 iunie 2009.
După respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 C. proc. pen., petiţionara s-a adresat cu o nouă plângere, în condiţiile art. 278 C. proc. pen., instanţei competente să judece cauza în primă instanţă, respectiv Curţii de Apel Ploieşti. Examinând actele premergătoare efectuate în cauză de procuror, Curtea de Apel Ploieşti a constatat următoarele:
La nivelul I.P.J. Prahova au fost înregistrate repetate petiţii formulate de societatea petentă prin reprezentantul său, având ca obiect săvârşirea unor furturi în dauna societăţii petente începând cu anul 1994.
Două dintre aceste petiţii, respectiv cea înregistrată cu nr. z din 18 decembrie 2009 şi cea înregistrată cu nr. y din 15 ianuarie 2009, au fost rezolvate de intimaţii B.I. şi R.I., subinspector şi respectiv inspector în cadrul I.P.J. Prahova, ambele răspunsuri fiind contrasemnate de comisarul şef al I.P.J. Prahova, intimatul B.I.G.
Activitatea îndeplinită de primii doi intimaţi a fost verificarea conţinutului sesizărilor petentei, precum şi efectuarea de verificări în legătură cu veridicitatea aspectelor sesizate, iar faptul că societatea petentă nu este mulţumită de conţinutul răspunsurilor primite nu echivalează cu exercitarea atribuţiilor de către intimaţi în mod abuziv sau prin fals intelectual ori uz de fals.
De asemenea, Curtea a constatat că petiţiile despre care face vorbire petiţionara poartă data certă de înregistrare prin aplicarea ştampilei conţinând numărul şi data înregistrării, precum şi vizele şi semnăturile abilitate, conţinând măsurile dispuse şi datele la care s-au dispus aceste măsuri.
Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Ploieşti, prin Sentinţa penală nr. 146 din 14 octombrie 2009, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionara S.A.I. SA prin reprezentant legal D.M.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petiţionara.
Recursul este tardiv.
Formularea cererilor de recurs se poate face numai în cadrul termenului expres prevăzut de lege şi doar, în mod excepţional, peste aceste limite, dacă există motive legale ce au împiedicat exercitarea în termen a dreptului de a ataca o hotărâre.
Potrivit art. 3853 alin. (1) C. proc. pen. termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel. Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art. 363 alin. (3) C. proc. pen., aplicabile potrivit art. 3853 alin. (2) din acelaşi cod, pentru partea care a lipsit atât la dezbateri, cât şi la pronunţare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitivul hotărârii.
Înalta Curte constată că la data de 14 octombrie 2009, când au avut loc dezbaterile la Curtea de Apel Ploieşti, reprezentantul legal al petiţionarei a fost prezent, iar la data de 19 octombrie 2009 petiţionarei i-a fost comunicată hotărârea.
Aşa fiind, termenul de 10 zile, prevăzut de art. 3853 alin. (1) C. proc. pen., a început să curgă de la data de 20 octombrie 2009.
Întrucât petiţionarul a depus cererea prin care a declarat recurs la data de 2 noiembrie 2009, ultima zi fiind 29 octombrie 2009, se constată că exercitarea căii de atac a recursului s-a făcut în afara termenului de 10 zile în care putea fi declarat.
Faţă de cele menţionate mai sus, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen., va respinge, ca tardiv, recursul declarat de petiţionara S.A.I., prin D.M. împotriva Sentinţei penale nr. 146 din 14 octombrie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurenta petiţionară, prin D.M., la 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de petiţionara S.A.I., prin D.M. împotriva Sentinţei penale nr. 146 din 14 octombrie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală.
Obligă recurenta petiţionară, prin D.M., la 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3938/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4117/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
