ICCJ. Decizia nr. 4226/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4226/2009
Dosar nr. 9706/1/200.
Şedinţa publică din 16 decembrie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 7 decembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în dosarul nr. 3772/100/2009, în baza art. 300/2 şi art. 160/b alin. (3) C. proc. civ., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpaţilor S.V.B. şi S.I.F., respingându-se totodată cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu altă măsură neprivativă de libertate.
Instanţa investită cu soluţionarea apelurilor declarate în cauză a reţinut că se impune menţinerea arestării preventive luată faţă de inculpaţi, întrucât temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat iar lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din natura şi gravitatea faptelor – având în vedere că inculpaţii au vândut cantităţi din ce în ce mai mari de droguri, s-au specializat, au folosit un limbaj codificat, astfel încât există riscul reluării activităţii infracţionale. Totodată, a reţinut că menţinerea arestării preventive dispusă faţă de inculpaţi este justificată şi din perspectiva art. 5 par. 1 lit. a) din CEDO, întrucât împotriva lor s-au pronunţat de către prima instanţă pedepse privative de libertate.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpaţii S.V.B. şi S.I.F., solicitând revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea cu o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate, deoarece nu există date certe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând încheierea atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursurile sunt nefondate.
Inculpaţii au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv şi apoi condamnaţi în primă instanţă la pedepse rezultante de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi 74 alin. (1) lit. a) C. pen. – inculpatul S.V.B. şi respectiv, de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. – inculpatul S.I.F., potrivit sentinţei penale nr. 575 din 4 noiembrie 2009 a Tribunalului Maramureş, secţia penală, menţinându-se, totodată, starea de arest a acestora.
Astfel cum în mod just a reţinut Curtea de Apel Cluj, temeiurile care au determinat luarea şi ulterior prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor nu au încetat să existe şi, mai mult, aceştia au fost condamnaţi de instanţa de fond. Faţă de gravitatea faptelor şi de împrejurările în care au fost comise, importanţa valorilor sociale lezate, recrudescenţa faptelor de acest gen, precum şi impactul negativ pe care l-ar avea asupra colectivităţii lipsa unei reacţii ferme a autorităţilor judiciare faţă de persoanele care săvârşesc acest gen de fapte, în mod corect, instanţa de apel a apreciat că sunt probe certe, fiind întrunite condiţiile art. 148 lit. f) C. proc. civ., în sensul că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă pericol pentru ordinea publică iar temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat sau încetat.
În consecinţă, pentru aceleaşi considerente, recursurile declarate de inculpaţi împotriva încheierii pronunţată de Curtea de Apel Cluj urmează a fi respinse ca nefondate, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. civ., recurenţii – inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii S.V.B. şi S.I.F. împotriva încheierii de şedinţă din 07 decembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în dosarul nr. 3772/100/2009.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorariile apărătorului desemnat din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4225/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4217/2009. Penal → |
|---|
