ICCJ. Decizia nr. 488/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 488/2009
Dosar nr. 414/45/2008
Şedinţa publică din 12 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 88 de la 9 septembrie 2008 a Curţii de Apel laşi, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 414/45/2008, în baza art. 2781 alin. (8) C. proc. pen., a fost respinsă plângerea promovată de petenta B.L.C., împotriva rezoluţiei nr. 315/ P din 25 martie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel laşi şi menţinută prin rezoluţia nr. 437/11/2/12 mai 2008 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi şi prin care s-a dispus a nu se începe urmărirea penală împotriva notarului public M.R.M., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 249 alin. (1), art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi împotriva persoanelor cercetate F.Ş. şi B.C. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen.
A fost obligată petenta să plătească statului 100 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că, la dat de 9 iunie 2008, s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel laşi plângerea promovată de petenta B.L.C., împotriva rezoluţiei nr. 315/ P din 25 martie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel laşi şi menţinută prin rezoluţia nr. 437/11/2 din 12 mai 2008 a procurorului general adjunct al aceleiaşi unităţi şi prin care s-a dispus a nu se începe urmărirea penală faţă de notarul public M.R.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de neglijenţă în serviciu, prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen. (două infracţiuni) şi fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. (două infracţiuni) cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi faţă de persoanele fără calitate specială F.Ş. şi B.C. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen.
În motivarea plângerii sale, petenta a susţinut că nu a cunoscut-o pe doamna notar M.R.M. şi nu a semnat niciun contract de împrumut, garantat cu ipotecă. A mai precizat petenta că în perioada în care se pretinde că ar fi semnat cele două contracte locuia împreună cu numitul T.D. şi Ie-a fost spartă locuinţa, fiindu-i furate mai multe bunuri, printre car şi cartea de identitate.
Petenta a mai arătat că este posibil ca cei care i-au furat actul de identitate să-l fi folosit la notariat pentru obţinerea celor două împrumuturi; a mai arătat că nu îi cunoaşte pe pretinşii împrumutători şi că nu a primit nimic de la aceştia.
A mai relevat petenta că expertiza criminalistică efectuată în cauză are concluzii nesigure şi că în mod greşit i-au fost respinse obiecţiunile formulate şi cererea de efectuare a unei noi expertize.
A solicitat admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiilor pronunţate şi trimiterea cauzei la parchet pentru completarea actelor premergătoare şi începerea urmăririi penale.
Curtea de apel, verificând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, a reţinut următoarele: prin rezoluţia nr. 315/ P din 25 martie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel laşi s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de notarul public M.R.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de neglijenţă în serviciu prevăzută de art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP), alin. (1) (două infracţiuni) şi fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. (două infracţiuni), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Prin aceeaşi rezoluţie s-a dispus a nu se începe urmărirea penală împotriva persoanelor fără calitate specială F.Ş. şi B.C., pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen.
Au fost respinse pretenţiile civile pentru daune morale, formulate de partea vătămată B.L.C., ca fiind neîntemeiate.
În motivare rezoluţiei s-a subliniat că prin redactarea contractului de împrumut garantat de ipotecă, având drept părţi pe F.Ş. (împrumutător), B.L.C. (garantă împrumutată) la cererea fiecăruia dintre aceştia, înregistrată sub nr. 3527 din 31 mai 2006 în cadrul B.N.P. M.R.M. cu sediul în municipiul laşi şi prin efectuarea autentificării acestuia în baza încheierii nr. 2099 din 31 mai 2006, înregistrată în cadrul aceluiaşi birou notarial public sub nr. 3527, totodată prin redactarea contractului de împrumut garantat de ipotecă, având drept părţi pe B.C. (împrumutător), B.L.C. (garantă împrumutată), la cererea fiecăruia, înregistrată sub nr. 6712 din 01 septembrie 2006 în cadrul B.N.P. M.R.M. cu sediul în municipiul laşi, şi prin autentificarea înscrisului conform încheierii nr. 3348 din 01 septembrie 2006, înregistrată în cadrul aceluiaşi birou notarial public sub nr. 6712, N.P. M.R.M. şi-a îndeplinit obligaţiile de serviciu, realizându-le în mod corespunzător şi nu defectuos.
Redactarea fiecărui contract de împrumut garantat de ipotecă, cât şi îndeplinirea fiecărui act al autentificării s-a făcut la cererea fiecărei părţi, consemnată expres şi semnată personal, atât de către împrumutător, cât şi de către B.L.C.
Notarul public a stabilit cu prilejul primirii cererilor, identitatea, domiciliul, pe baza actului de identitate prezentat, cât şi depus în copie xerox în evidenţa notarului public, îndeplinind obligaţia legală reglementată de art. 43 din Legea nr. 36/1995 legea notarilor publici şi a activităţii notariale.
Totodată, a respectat prevederile articolului 45 din legea sus-precizată, verificând dacă scopul urmărit de către părţi prin redactarea şi autentificarea contractului de împrumut garantat de ipotecă este în conformitate cu legea stabilind că, nu există niciun motiv legal din cele reglementate în articolul 6 al actului normativ susmenţionat, pentru a refuza îndeplinirea actului notarial.
Fiecare contract de împrumut garantat de ipotecă a fost redactat potrivit voinţei celor două părţi, cât şi în condiţiile prevăzute de lege, astfel încât nu s-a putut demonstra probator că, ar conţine date sau împrejurări neconforme realităţii aspectelor de fapt declarat de către acestea.
B.L.C. a semnat personal de fiecare dată pe cele două contracte de împrumut garantate de ipotecă, la rubrica „împrumutată B.L.C."; mai mult pentru contractul având drept parte împrumutătoare pe numitul F.Ş. sus-numita a consemnat personal menţiunea „Am citit" la rubrica anterior precizată şi a semnat şi pe prima pagină a înscrisului.
Fiecare dintre cele două încheieri de autentificare anterior menţionate cuprinde aspecte de fapt reale, cât şi datele obligatorii stipulate imperativ şi limitativ în articolul 49 din Legea nr. 36/1995 legea notarilor publici şi a activităţii notariale, în realizarea actului notarial al autentificării notarul public M.R.M. îndeplinindu-şi obligaţiile de serviciu, respectând dispoziţiile art. 58, 64 şi 65 din legea cadru sus-precizată.
Nu s-a dovedit producerea unei vătămări importante a intereselor legale ale numitei B.L.C. prin autentificarea celor două contracte de împrumut garantat de ipotecă.
Prin expertiza criminalistică grafică efectuată de către experţi criminalişti din cadrul Ministerului Justiţiei – I.N.E.C. Bucureşti s-a constatat că, fiecare contract de împrumut garantat de ipotecă, autentificat prin încheierea nr. 2099 din 31 mai 2006 şi nr. 3348 din 01 septembrie 2006, ale B.N.P. M.R.M. cu sediul în municipiul laşi, a fost semnat atât pe prima pagină, cât şi la poziţia „împrumutată" de către B.L.C. Cererile de autentificare ale contractelor susmenţionate, înregistrate sub numerele: 3527 din 31 mai 2006 şi 6712 din 01 septembrie 2006 la B.N.P. M.R.M., cu sediul în municipiul laşi, au fost semnate, atât la poziţia „Semnătura", cât şi pe verso de către B.L.C.
Nu s-a putut dovedi împrejurarea că, notarul public M.R.M., având biroul notarial public cu sediul în municipiul laşi, str. Ion Creangă, cu prilejul redactării fiecărui contract de împrumut garantat de ipotecă, cât şi îndeplinirii actului individual al autentificării lor, să fi falsificat fiecare înscris, prin atestarea de date sau împrejurări neconforme realităţii ori prin omisiunea de a însera aspectele de fapt solicitate de către părţile contractante.
Din punctul de vedere al legii penale fiecare dintre cele două contracte de împrumut garantat de ipotecă, cât şi dintre cele două încheieri de autentificare, în discuţie, întocmite de către notarul public M.R.M. nu constituie înscris falsificat, având valoare juridică legală.
Nu s-a putut demonstra existenţa culpei în vreuna din formele sale, lata levis, levissima, care să fi fost manifestate de către notarul public M.R.M. de a nu-şi îndeplini obligaţiile de serviciu sau de a realiza în mod defectuos urmare a cererii adresate de către B.L.C., F.Ş. şi B.C.
Totodată, nu s-a dovedit manifestarea de voinţă, directă sau indirectă a notarului public M.R.M. de a altera în vreun anume mod, cu prilejul redactării, cât şi al îndeplinirii actului notarial al autentificării, conţinutul fiecăruia dintre contractele de împrumut garantat de ipotecă, în discuţie şi al încheierilor de autentificare numerele: 2099 din 31 mai 2006 şi 3348 din 01 septembrie 2006.
Actele premergătoare administrate în cauză au mai demonstrat faptul că, niciunul dintre numiţii F.Ş., B.C. nu a desfăşurat în realitatea obiectivă vreo activitate materială de contrafacere a subscrierii părţii vătămate B.L.C. cu prilejul semnării şi exprimării consimţământului de către fiecare în vederea autentificării contractului de împrumut garantat de ipotecă, redactat şi ulterior autentificat de către notarul public M.R.M. prin încheierea nr. 2099 din 31 mai 2006 (împrumutător F.Ş.) şi nr. 3348 din 01 septembrie 2006 (împrumutător B.C.).
Prin raportul de expertiză criminalistică grafică nr. 34 din 20 februarie 2008 întocmit de către experţi criminalişti din cadrul Ministerului Justiţiei – I.N.E.C. Bucureşti, înregistrat în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi sub nr. 315/P/2007 la data de 27 februarie 2008 s-a concluzionat în sensul: fiecare contract de împrumut garantat de ipotecă autentificat prin încheierea nr. 2099 din 31 mai 2006 şi nr. 3348 din 01 septembrie 2006 ale B.N.P. M.R.M., cu sediul în municipiul laşi, a fost semnat, atât pe prima pagină, cât şi la poziţia „împrumutată" de către B.L.C. Cererile de autentificare ale contractelor sus menţionate, înregistrate sub nr. 3527 din 31 mai 2006 şi 6712 din 01 septembrie 2006 la B.N.P. M.R.M. cu sediul în municipiul laşi, au fost semnate, atât la poziţia „Semnătura", cât şi pe verso de către B.L.C.
Partea vătămată B.L.C. a formulat, la data de 14 martie 2008, obiecţiuni la concluziile raportului de expertiză criminalistică grafică, solicitând efectuarea unei noi expertize „având îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor acestui raport."
Prin rezoluţia procurorului nr. 315/P/2007 din data de 17 martie 2003, în conformitate cu prevederile art. 203 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 67 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus respingerea obiecţiunilor, cât şi a cererii de efectuare a unei noi expertize criminalistice grafice, ca fiind neîntemeiate, motivat de considerentele:
Obiecţiunile au fost formulate „în temeiul articolului 125 C. proc. pen.," care stipulează: „dacă organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză, dispune efectuarea unei noi expertize" ori organul de urmărire penală care administrează actele premergătoare în prezenta cauză nu are îndoieli asupra concluziilor raportului de expertiză.
Organul de urmărire penală în cuprinsul ordonanţei nr. 315/P/2007 din data de 9 noiembrie 2007 a menţionat individual scriptele de comparaţie pe care le înaintează I.N.E.C. Bucureşti în vederea efectuării expertizei criminalistice grafice, scripte care în parte au fost prezentate de către partea vătămată B.L.C., la cererea organului de urmărire penală.
Prin adresa nr. 805 din 3 decembrie 2007, I.N.E.C. Bucureşti a restituit dosarul cu solicitare suplimentării scriptelor de comparaţie cu: acte semnate în mod cert de către B.L.C., anterior cauzei; probe grafice constând în semnături date în serie şi în cât mai mult scris al acesteia, cât şi clarificarea aspectului garanţiei că, înscrisurile existente în dosar au fost semnate cu certitudine de către B.L.C.
B.L.C., la datele de 17 şi respectiv 19 decembrie 2007 a consemnat personal câte o declaraţie în cuprinsul căreia a menţionat apartenenţa sau nu a semnăturii sale pe înscrisurile aflate la filele precizate, cât şi înscrisurile originale pe care le depune drept scripte de comparaţie.
La data de 17 decembrie 2007 organul de urmărire penală a ridicat probe grafice de subscriere şi scriere de la B.L.C., scrise cu mâna sa.
De asemenea organul de urmărire penală a ridicat două înscrisuri originale e la B.N.P. B.A.L., reprezentând contractul de vânzare-cumpărare având drept părţi pe A.B.G.D. şi B.L.C., autentificat prin încheierea nr. 2128 din 15 iulie 2002 în cadrul biroului notarial public susprecizat şi cererea de solicitarea redactării şi autentificării contractului de vânzare-cumpărare formulată de către cele două persoane anterior menţionate, la data de 15 iulie 2002, către biroul notarial public reprezentat de B.A.L.
Aceste scripte de comparaţie au fost retrimise împreună cu întregul dosar al cauzei, I.N.E.C. Bucureşti, prin adresa nr. 315/P/2007, din data de 9 ianuarie 2008.
Dacă reprezentanţii institutului de specialitate sus menţionat ar fi apreciat în sensul insuficienţei scriptelor de comparaţie pentru efectuarea expertizei criminalistice grafice ar fi resolicitat suplimentarea lor.
Din parcurgerea raţională a capitolelor „Constatări" şi „Concluzie" ale raportului de expertiză criminalistică grafică nu s-a constatat reproducerea constatărilor şi implicit a concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr. 98 din 28 iunie 2007 întocmit de către expert criminalist din cadrul L.I.E.C. laşi la solicitarea B.N.P. M.R.M., cu sediul în municipiul laşi.
Consemnare concluziilor acestuia s-a impus în capitolul „Lucrări anterioare" din considerentul justificării efectuării celei de-a doua expertize criminalistice grafice la nivelul I.N.E.C. Bucureşti, ca expertiză dispusă de către organul de urmărire penală.
Citirea logică, integrală, a consemnărilor din capitolul „Constatări" al raportului de expertiză criminalistică grafică nu a dus la identificarea de expresii cu caracter de îndoială, ezitante sau incerte, ale expertului.
Contrar acestei susţineri aparţinând părţii vătămate, s-a stabilit că, expertul criminalist a constatat indubitabil în sensul „analiza grafică a semnăturilor date pe numele B.L.C. de pe cele după contracte contestate şi cererile de autentificare aferente a scos în evidenţă faptul că toate cele opt grafisme provin de la aceeaşi persoană." Totodată „toate semnăturile date pe numele B.L.C. aflate pe actele din dosarul înaintat aparţin titularei" şi „atât cele două contracte în litigiu cât şi cererile de autentificare aferente au fost semnate de B.L.C."
Împotriva acestei rezoluţii a formulat plângere petenta B.L.C., plângere care i-a fost respinsă prin rezoluţia nr. 437/11 din 12 mai 2008 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi.
În motivare acestei ultime rezoluţii s-a subliniat că motivele de nelegalitate invocate de petentă nu se confirmă.
Astfel, partea vătămată a precizat, cu ocazia audierii de către procuror, că nu a solicitat notarului public M.R.M. redactarea şi autentificarea celor două contracte de împrumut, că nu a semnat astfel de contracte şi că pe cei doi făptuitori nu îi cunoaşte.
A mai precizat petenta că în luna noiembrie 2006, în timp ce se afla într-un mijloc de transport i-a fost sustras portmoneul în care avea cartea de identitate, astfel că a fost posibilă prezentarea la notar a altei persoane.
În dovedirea susţinerilor sale a solicitat audierea martorului B.l. şi efectuarea expertizei criminalistice grafice, probe ce au fost admise şi administrate.
Concluziile expertizei criminalistice efectuate la Ministerul Justiţiei – I.N.E.C. Bucureşti sunt fără echivoc şi atestă că semnăturile de pe contractele de împrumut şi de pe cererile de autentificare a contractelor îi aparţin petentei B.L.C.
Aceste concluzii sunt în concordanţă şi le confirmă pe cele ale raportului de expertiză efectuat la L.I.E.C. laşi.
Apreciindu-se că urmărirea penală efectuată este completă şi că actele premergătoare administrate au dovedit că cele două contracte au fost întocmite de notarul public cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale şi că ceilalţi doi făptuitori au atestat un fapt real prin semnare celor două contracte, în baza art. 275 – art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă plângerea formulată de petenta B.L.C.
Verificând actele aflate la dosar, curtea de apel a constatat că rezoluţia pronunţată în cauză este legală şi temeinică.
Actele premergătoare efectuate în cauză au relevat că notarul public M.R.M. a redactat cele două contracte de împrumut, garantate de ipotecă, unul având ca părţi pe F.Ş. (împrumutător) şi B.L.C. (garantă împrumutată), la cererea expresă a acestora, înregistrată sub nr. 3527 din 31 mai 2006 la sediul biroului notarial din municipiul laşi, prin efectuarea autentificării acesteia, în baza încheierii nr. 2099 din 31 mai 2006.
Al doilea contract de împrumut garantat de ipotecă avea ca părţi pe B.C. (împrumutător) şi B.L.C. (garantă împrumutată).
Cererile acestora au fost înregistrate sub nr. 6712 din 01 septembrie 2006, iar înscrisul întocmit a fost autentificat conform încheierii nr. 3348 din 01 septembrie 2006, înregistrată în cadrul aceluiaşi birou notarial.
Cu ocazia încheierii celor două contracte notarul public şi-a îndeplinit în mod corespunzător obligaţiile de serviciu. La primire cererilor de redactare şi autentificare a contractelor a stabilit identitatea şi domiciliul fiecăruia din părţi pe baza actului de identitate prezentat şi depus în copie xerox în evidenţa notarului public, aşa cum cer dispoziţiile art. 43 din Legea nr. 36/1995 privind activitatea notarială.
Au fost respectate şi dispoziţiile art. 45 din Legea nr. 36/1995, notarul verificând dacă scopul urmărit de părţi prin redactarea şi autentificare celor două contracte de împrumut, garantate de ipotecă, este în conformitate cu legea, constatând că nu există niciun motiv legal pentru a refuza îndeplinirea actului notarial.
Fiecare din cele două contracte garantate de ipotecă a fost redactat potrivit voinţei celor două părţi şi în condiţiile prevăzute de lege, iar petenta B.L.C. a semnat personal, de fiecare dată, contractele de împrumut la rubrica „împrumutată".
Încheierile de autentificare cuprind aspectele de fapt reale şi datele obligatorii, stipulate imperativ şi limitativ în art. 49 din Legea nr. 36/1995.
Expertiza criminalistică grafică efectuată la I.N.E.C. Bucureşti a concluzionat că fiecare din cele două contracte de împrumut, garantate de ipotecă, a fost semnat, atât pe prima pagină, cât şi la poziţia „împrumutat" de B.L.C. Cererile de autentificare a contractelor sus-menţionate au fost semnate, atât la poziţia „semnătura", cât şi pe verso de petenta B.L.C.
În cauză nu s-a dovedit că notarul public, cu ocazia redactării celor două contracte de împrumut ar fi atestat în conţinutul lor date sau împrejurări neconforme realităţii, ori ar fi omis să însereze aspecte de fapt solicitate de părţi.
Pe cale de consecinţă, nu s-a demonstrat existenţa unei culpe a notarului în sensul că nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile de serviciu, ori că şi le-ar fi îndeplinit în mod necorespunzător.
Pentru toate aceste considerente, soluţia de a nu se începe urmărirea penală împotriva notarului M.R.M. pentru infracţiunile prevăzute de art. 249 alin. (1) C. pen. şi art. 289 alin. (1) C. pen., este legală şi temeinică.
Din conţinutul aceloraşi acte premergătoare administrate în cauză a mai rezultat că numiţii F.Ş. şi B.C. nu au desfăşurat nicio activitate materială a subscrierii petentei B.L.C., cu prilejul semnării contractului, ori cu prilejul exprimării consimţământului, în vederea autentificării contractului garantat de ipotecă, redactat şi autentificat de notarul public M.R.M.
Raportul de expertiză criminalistică întocmit la I.N.E.C. din cadrul Ministerului Justiţiei a concluzionat că fiecare din cele două contracte de împrumut garantate de ipotecă şi autentificate prin încheierile nr. 2099 din 31 mai 2006 şi 3348 din 01 septembrie 2006 la biroul notarului public M.R.M. au fost semnate, atât pe prima pagină, cât şi la poziţia „împrumutată" de către petenta B.L.C.
În cursul cercetărilor petenta şi-a schimbat conţinutul declaraţiilor în care reda dispariţia actului de identitate; în primele din 25 mai 2007 şi din 12 iunie 2007 a arătat că din locuinţa în care stătea împreună cu concubinul i-au dispărut în cursul anului 2006 iniţial un aparat foto digital, apoi o brăţară de aur, ulterior, fiind audiată, la data de 18 octombrie 2007, de către procuror, petenta a precizat că în luna noiembrie 2005, în timpul unei deplasări cu un mijloc de transport în comun, pe raza municipiului laşi i-a fost sustras din poşetă, portmoneul în care avea şi cartea de identitate. Nu a reclamat furtul la poliţie, dar s-a prezentat la S.P.C.L.E.P. laşi şi a solicitat eliberarea unei noi cărţi de identitate, lucru realizat la 12 ianuarie 2006. Din actele aflate la dosar a rezultat că la audierea din 18 octombrie 2007 realizată de procuror, petenta s-a legitimat cu cartea de identitate eliberată, la data de 12 ianuarie 2006, act consemnat, atât în încheierea de autentificare a contractului de împrumut încheiat cu B.C., cât şi în încheierea de autentificare a contractului de împrumut încheiat cu persoana cercetată F.Ş. şi aflat în xerocopie în aceste contracte.
Dacă petenta a deţinut această carte de identitate de la eliberare 12 ianuarie 2006, în tot cursul anului 2006, pe parcursul căruia s-au încheiat cele două contracte şi până la data de 18 octombrie 2007 când s-a legitimat la procuror, cu prilejul audierii, nu se explică cum ar fi putut altcineva să se prezinte cu acea carte de identitate la notar, spre a se legitima şi a încheia în numele său contractele de împrumut.
De aici a rezultat că petenta nu a fost de bună credinţă când a promovat prezenta plângere.
În conţinutul aceleiaşi plângeri, petenta a susţinut că nu a fost niciodată în cabinetul notarului M.R.M. şi că nu o cunoaşte pe aceasta.
Din aceleaşi acte aflate la dosar a mai rezultat că terenul cu care petenta a garantat cele două împrumuturi, în suprafaţă de 584 m.p. a fost cumpărat de la numitul A.B.G.D., iar radierea ipotecii instituite în favoarea numitului G.V.D. pe acest teren, s-a realizat la acelaşi birou notarial al persoanei cercetate M.R.M. la 31 mai 2006.
Din actul intitulat 2chitanţă" aflat la dosar parchet a rezultat că, în ziua de 31 mai 2006, la Biroul notarului M.R.M., petenta B.L.C. a achitat numitului G.V.D. suma de 11.950 euro, sumă reprezentând împrumutul acordat conform contractelor de împrumut garantate de ipotecă rang I şi rang II, autentificate sub nr. 4920 din 10 decembrie 2004 şi 6255 din 19 octombrie 2005, ambele la B.N.P. M.R.M.
Totodată, numitul G.V.D. a consimţit şi a solicitat radierea ipotecilor şi a interdicţiei de înstrăinare notate în favoarea sa în Cartea funciară.
În aceeaşi zi, cu aceeaşi carte de identitate şi la acelaşi notar, petenta a încheiat contractul de împrumut garantat de ipotecă de la numitul F.Ş.
De fapt, acesta era modul de lucru al petenei, plătea un împrumut anterior făcând unul nou, mai mare şi garantând cu acelaşi teren.
Pe cale de consecinţă, soluţia de a nu se începe urmărirea penală în cauză, împotriva persoanelor cercetate M.R.M., F.Ş. şi B.C. este legală şi temeinică, fiind menţinută.
În baza art. 2781 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă plângere promovată de petenta B.L.C. împotriva rezoluţiei nr. 315/ P din 25 martie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel laşi şi menţinută prin rezoluţia nr. 437/11/2 din 12 mai 2008 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi, văzând şi dispoziţiile articolului 192 alin. (2) C. proc. pen.
Împotriva acestei sentinţe a declarat, în termenul legal, recurs petiţionara B.C.L., criticând-o pentru nelegalitate, fără a arătat în scris motivele de recurs.
La termenul de judecată de la 30 octombrie 2008, în recurs, Înalta Curte, faţă de lipsa de procedură cu intimaţii F.Ş. şi B.C., precum şi apreciind ca întemeiată cererea de amânare formulată de recurenta petiţionară, pentru a i se acorda posibilitatea acesteia să-şi angajeze apărător, a acordat termen la 11 decembrie 2008, pentru când s-a dispus citare părţilor ca în precedent şi intimaţii F.Ş. şi B.C., aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă de la acea dată, aflată la dosarul Înaltei Curţi.
La termenul de judecată de la 11 decembrie 2008, Înalta Curte, faţă de lipsa de procedură cu recurenta petiţionară, a amânat cauza la 12 februarie 2009, pentru când s-a dispus citarea părţilor ca în precedent, potrivit consemnărilor din încheierea de la data arătată, aflată la dosarul Înaltei Curţi.
La termenul de astăzi, au lipsit recurenta petiţionară B.C.L. şi intimaţii M.R.M., F.Ş. şi B.C., procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public, în concluziile orale, în dezbateri a pus concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de petiţionară, apreciind că hotărârea pronunţată de prima instanţă este legală şi temeinică, întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă indicii privitoare la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.
Examinând recursul declarat de recurenta petiţionară B.C.L. împotriva sentinţei pronunţată de prima instanţă, conform art. 2781 alin. (10) cu referire la art. 3851 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., din oficiu, potrivit art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată recursul petiţionarei ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Din analiza cauzei rezultă că în mod judicios şi motivat prima instanţă, în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, plângerea promovată de petenta B.L.C.
Înalta Curte consideră că au fost evaluate corect actele premergătoare efectuate în cauză, ce au condus la soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de notarul public M.R.M., din cadrul C.N.P. laşi, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor „neglijenţa în serviciu" prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen. (două infracţiuni), „falsul intelectual" prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. (două infracţiuni), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi faţă de persoanele fără calitate specială F.Ş. şi B.C., persoane fără calitate specială, sub aspectul săvârşirii infracţiunii „falsul în înscrisuri sub semnătură privată" prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., precum şi la respingerea pretenţiilor civile pentru daune morale formulate de către partea vătămată B.L.C., ca fiind neîntemeiate şi restituirea către partea vătămată B.L.C. a înscrisurilor originale predate în vedere administrării probei expertizei criminalistice grafice, reprezentând; factura fiscală seria IS VEE nr. 2335229 din 7 aprilie 2006 emisă de S.N.C.F. C.F.R. - Sucursala R.C.F. laşi; factura fiscală seria IS VEE nr. 2337781/04/30/2006 emisă de S.N.C.F. C.F.R. S.R.C.F. laşi; factura fiscală seria IS VDV nr. 4035853/08 august 2006 emisă de S.N.C.F. C.F.R. SA - Sucursala R.C.F. laşi; raport de eveniment nr. 25 din 12 septembrie 2006 emis de S.N.T.F.M. C.F.R. SA - Unitatea Socola; contractul de vânzare-cumpărare având drept părţi pe A.B.G.D. şi B.L.C., autentificat prin încheierea nr. 2128 din 15 iulie 2002 emisă de notarul public B.A.L. având biroul notarial public cu sediul în mun. laşi, str. Ştefan de Mare, (două exemplare); 1 felicitare „Sărbători fericite" datată decembrie 2006; 1 plic format mic având consemnat la destinatar „Fam. G.G. - Loc. Bivolari, jud. Laşi"; proces-verbal încheiat la data de 8 decembrie 2006 între B.C. şi A.M.; proces-verbal încheiat la data de 17 iulie 2006 de S.L.I. M/C Marfă 2002 (cuprinzând trei file), fiind făcută menţiunea ca sus-numita să se prezinte la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi pentru primirea lor, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.
Aşa cum a rezultat din actele şi lucrările dosarului, plângerea formulată de petiţionară a fost examinată, în raport cu persoanele şi faptele pretinse ca fiind comise de către acestea, procurorul constatând că prin ordonanţa 6790/P/2007, din data de 31 august 2007 a procurorului B.M. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria laşi s-a dispus, în temeiul prevederilor art. 45, 42 cu referire la art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., declinarea competenţei soluţionării cauzei privind pe notarul public M.R.M. şi pe numiţii B.C. şi F.Ş., în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi, având în vedere noile modificări de competenţă după calitatea persoanei, în ceea ce priveşte faptele comise de 2 notari", aşa cum a fost reglementat prin Legea nr. 79/2007.
Persoana vătămată B.L.C. prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria laşi a solicitat cercetarea penală a numiţilor B.C. şi F.Ş. pentru săvârşire infracţiunilor „de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută şi pedepsită de art. 288 C. pen. şi uz de fals prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen."
A susţinut faptul că, la data de 15 martie 2007, a fost înştiinţată, prin intermediul B.E.J. A.C., despre faptul că, ar fi încheiat un contract de împrumut garantat de ipotecă cu numitul B.C., autentificat prin încheierea nr. 3348 din 01 septembrie 2006 a B.N.P. M.R.M., cu sediul în municipiul laşi, fiind somată să plătească suma datorată de 31.350 euro, în 15 zile de la data primirii somaţiei.
Interesându-se la B.N.P. M.R.M., deoarece, „nu încheiasem niciun contract în acest sens şi mai mult decât atât nu cunoşteam nicio persoană pe nume B.C." a aflat „spre stupoarea mea" că ar mai exista un contract perfectat între ea şi numitul F.Ş. „în valoare de 18.880 euro" autentificat prin încheierea nr. 2099 din 31 mai 2006, „scadent la 1 septembrie 2006".
Cu prilejul audierii efectuate în prezenta cauză, B.L.C. a declarat că, menţine plângerea formulată şi doreşte să participe în calitate de parte vătămată. A menţionat că, nu a solicitat ea vreodată B.N.P. M.R.M., cu sediul în laşi, redactarea de contract de împrumut garantat de ipotecă în care să aibă calitatea de garantă împrumutată, iar fiecare dintre numiţii F.Ş. şi B.C. pe cea de împrumutător şi nici autentificarea lui. Nu a fost la sediul biroului notarial public susmenţionat şi nu a semnat ea la menţiunea „împrumutată" contractele de împrumut garantate de ipotecă, autentificate prin încheierile numerele: 2099 din 31 mai 2006 şi 3348 din 01 septembrie 2006 înregistrate în cadrul B.N.P. M.R.M. cu sediul în municipiul laşi sub numerele: 3527 din 31 mai 2006 şi 6712 din 01 septembrie 2006. Nu recunoaşte ca aparţinându-i şi nu a executat ea semnăturile de la rubrica „împrumutată. B.L.C." pe fiecare dintre cele două contracte susmenţionate. Nu Consemnat ea manuscris menţiunea „Am citit" de la rubrica ca „împrumutată. B.L.C." pe contractul de împrumut garantat de ipotecă, având drept părţi pe F.Ş. (împrumutător) şi B.L.C. (garantă împrumutată), autentificat prin încheierea numărul 2099 din 31 mai 2006 a B.N.P. M.R.M., cu sediul în municipiul laşi.
S-a constituit parte civilă pentru daune morale împotriva numiţilor F.Ş. şi B.C., echivalentul stresului cauzat, necuantificându-le, rezervându-şi dreptul pe durata administrării actelor premergătoare, menţionându-se că până la dispunerea rezoluţiei, B.L.C. nu a menţionat cuantumul daunelor morale.
În dosarul cu nr. 315/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi, în care procurorul a dat rezoluţia din 25 martie 2008 a valorificat actele premergătoare anterioare declinării cauze, efectuând ulterior numeroase acte premergătoare, dispuse în baza ordonanţelor date, cu respectare prevederilor legale şi anume: declaraţia persoanei vătămate B.L.C., dată în prezenţa apărătorilor aleşi, în faţa agentului principal V.D. la 12 iunie 2007; fotocopiile contractelor de împrumut garantate de ipotecă, a contractului de vânzare-cumpărare şi altor acte; declaraţia dată de persoana vătămată, în prezenţa apărătorilor aleşi, în faţa agentului principal V.D. la 14 iunie 2007; procese-verbale, declaraţia numitului B.C. dată în faţa inspectorului P., la data de 4 iulie 2007; declaraţia numitului F.Ş., în prezenţa apărătorului său ales, în faţa inspectorului P., la data de 4 iulie 2007; rezoluţia dată la 10 septembrie 2007 de către procuror în dosarul nr. 315/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi, prin care a dispus menţinerea şi folosirea în dosarul penal nr. 315/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi a actelor procedural penale administrate până la dispunerea declinării de competenţă, prin ordonanţa nr. 6790/P/2007 din 31 august 2007 a procurorului M.B. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria laşi; declaraţia dată în calitate de parte vătămată a numitei B.L.C., în prezenţa apărătorilor aleşi, în faţa procurorului la data de 18 octombrie 2007; rezoluţia de la 19 octombrie 2007 dată de procuror prin care a admis cererea de probe formulată de către partea vătămată B.L.C., ca fiind întemeiată pe motivul utilităţii pentru cauză; în considerentele rezoluţiei se arată că partea vătămată în susţinerea plângerii penale a solicitat efectuarea expertizei criminalistice grafice a semnăturii şi audierea martorului B.l.; fotocopiile mai multor înscrisuri; ordonanţa de dispunere a expertizei criminalistice grafice de către procuror la 29 octombrie 2007; fotocopiile mai multor înscrisuri, procese-verbale; declaraţia dată de numitul F.Ş., în faţa procurorului la 9 noiembrie 2007; declaraţia dată de B.C. în faţa procurorului la 9 noiembrie 2007; fotocopia raportului de expertiză criminalistică nr. 96 de la 28 iunie 2007 întocmit de Ministerul Justiţiei, L.I.E.C. laşi şi anexe; ordonanţa de dispunere a expertizei criminalistice grafice dată de procuror la 9 noiembrie 2007; declaraţiile date de partea vătămată B.L.C. în faţa procurorului la 17 decembrie 2007 şi la 19 decembrie 2007; fotocopia contractului de vânzare-cumpărare şi procesul-verbal cu probe de semnături, alte înscrisuri; raportul de expertiză criminalistică nr. 34 din 20 februarie 2008 întocmit de I.N.E.C., care a concluzionat că „Contractele de împrumut garantat de ipotecă, autentificate sub nr. 2099 din 31 mai 2006 şi nr. 3348 din 1 septembrie 2006 la B.N.P. M.R.M. din laşi, au fost semnate, atât pe prima pagină cât şi la poziţia „ÎMPRUMUTATĂ" - de B.L.C. Cererile de autentificare ale contractelor sus-menţionate, înregistrate sub nr. 3527 din 31 mai 2006 şi 6712 din 01 septembrie 2006 la B.N.P. M.R.M. din laşi, au fost semnate, atât la poziţia „SEMNĂTURA" cât şi pe verso, de B.L.C."; declaraţiile date de F.Ş., B.C. în faţa procurorului la 6 martie 2008 şi declaraţia părţii vătămate B.L.C., în prezenţa apărătorului aceasta contestând concluziile expertizei; obiecţiunile şi solicitarea efectuării unei noi expertize, formulate în scris de către partea vătămată B.L.C.; rezoluţia dată de procuror la 17 martie 2008 prin care a dispus respingere obiecţiunilor cât şi a cererii pentru efectuarea unei noi expertize grafice, formulate de către partea vătămată B.L.C., ca fiind neîntemeiate; declaraţia martorului B.l. dată în faţa procurorului la data de 14 martie 2008; declaraţia intimatei M.R.M. dată în faţa procurorului la data de 25 martie 2008; procesul-verbal întocmite de procuror la 25 martie 2008 în conformitate cu prevederile art. 90 – art. 91 şi 109 alin. (4) C. proc. pen. şi procesul-verbal încheiat de procuror nedatat în conformitate cu prevederile art. 109 alin. (4) C. proc. pen.
Astfel, procurorul a stabilit situaţia de fapt, în raport cu fiecare persoană şi fapte pretinse a fi comise, aşa cum a fost reţinută şi de prima instanţă în sentinţa atacată şi pe care şi Înalta Curte şi-o însuşeşte, pe baza unor verificări ample şi complete în cadrul actelor premergătoare efectuate, cu respectarea prevederilor legale.
Totodată, în considerentele rezoluţiei date la 25 martie 2008, procurorul a motivat în drept că urmare a actelor premergătoare administrate nu poate fi pusă în mişcare faţă de notarul public M.R.M. din cadrul C.N.P. laşi, deoarece, fiecare dintre faptele „neglijenţa în serviciu" şi „falsul intelectual" nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 249 alin. (1) C. pen. şi de art. 289 alin. (1) C. pen., lipsind, atât elementul laturii obiective, cât şi al celei subiective având incidenţă cazul reglementat de prevederile art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Totodată, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare nici faţă de F.Ş. şi B.C. din considerentul că, infracţiunea „falsul în înscrisuri sub semnătură privată" nu a fost săvârşită în realitatea obiectivă, nu există, fiind aplicabil cazul reglementat de art. 10 lit. d) C. proc. pen.
De asemenea, procurorul a constatat că nedovedindu-se că, din punctul de vedere al legii penale, fiecare dintre înscrisurile reprezentând: contract de împrumut garantat de ipotecă având drept părţi pe F.Ş. şi B.L.C.; încheierea de autentificare nr. 2099 din 31 mai 2006 înregistrată sub nr. 3527 în cadrul B.N.P. M.R.M.", cu sediul în municipiul laşi, strada Ion Creangă; contractul de împrumut garantat de ipotecă având drept părţi pe B.C. şi B.L.C.; încheierea de autentificare nr. 3348 din 01 septembrie 2006 înregistrată sub nr. 6712 în cadrul B.N.P. „M.R.M.", cu sediul în municipiul laşi, strada Ion Creangă, are caracter de înscris falsificat, nu a dispus sesizarea instanţei de judecată civile competente cu privire la desfiinţarea, totală sau parţială, a acestora, aşa cum reglementează prevederile art. 228 alin. (6) C. proc. pen., cu referire la art. 245 alin. (1) lit. c1) C. proc. pen.
Neputând fi pusă în mişcare acţiunea penală faţă de F.Ş. şi B.C., nefiind stabilită în mod legal vinovăţia fiecăruia în săvârşirea infracţiunii sesizate şi neasigurându-se tragerea la răspundere penală nu au putut fi admise pretenţiile civile pentru daune morale, necuantificate însă, formulate de către partea vătămată B.L.C., dispunând respingerea lor, ca fiind neîntemeiate.
De asemenea, procurorul şi-a întemeiat soluţia dispusă prin rezoluţia dată pe dispoziţiile art. 209 alin. (4) C. proc. pen., art. 228 alin. (6) C. proc. pen. şi art. 10 lit. d) şi a) C. proc. pen., art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
Soluţia dată de procuror a fost menţinută de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi, care prin rezoluţia din 12 mai 2008 în lucrarea cu nr. 437/II/2/2008, a respins plângerea formulată de numita B.L.C.
Înalta Curte consideră că, prima instanţă a făcut o corectă evaluare asupra actelor premergătoare efectuate de către procuror, analizând, criticile formulate de petiţionară, motivând temeinic cu referiri la actele premergătoare efectuate în cauză şi stabilind în mod argumentat, aşa cum s-a arătat, în reţinerea amplelor considerente ale sentinţei arătate, că este legală soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimaţi pentru faptele pretins a fi comise.
Totodată, Înalta Curte, la rândul său, în baza propriului examen, în contextul cauzei, asupra actelor şi lucrărilor existente la dosarul parchetului, a constatat că notarul public M.R.M. prin actele efectuate, respectiv redactarea celor două contracte de împrumut garantate de ipotecă, cu respectarea voinţei părţilor, semnate personal, de fiecare dată de petiţionara B.L.C., încheierile de autentificare, atestând fapte reale şi date obligatorii, fără să existe vreo omisiune privind aspectele de fapt solicitate de părţi, iar înregistrarea cererilor părţilor a fost făcută cu respectarea obligaţiilor la primirea acestora, respectiv de verificare a actelor de identitate şi a domiciliului părţilor, a scopului urmărit de părţi prin redactarea şi autentificarea celor două contracte, neconstatând existenţa vreunui motiv legal de refuz pentru îndeplinirea actului notarial, aşa cum impun art. 43, art. 45 din Legea nr. 36/1995, notarul şi-a exercitat în mod legal atribuţiile, în limitele conferite de lege, aşa încât faptele pretins comise, de neglijenţă în serviciu prevăzute de art. 249 alin. (1) C. pen. (două infracţiuni) şi fals intelectual prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen. (două infracţiuni), invocate de petiţionară nu se susţin.
De asemenea, este legală soluţia de neîncepere a urmăririi penale şi faţă de intimaţii F.Ş. şi B.C. sub aspectul faptei pretins a fi comisă, de fiecare, de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., deoarece aceştia nu au desfăşurat nicio activitate materială a subscrierii petiţionarei B.L.C., cu ocazia semnării contractului, ori cu prilejul exprimării consimţământului, în vederea autentificării contractului garantat de ipotecă, redactat şi autentificat de notar.
Astfel, Înalta Curte consideră că, pe de-o parte, în mod corect şi motivat, s-a dispus, de către procuror, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. d) şi a) C. proc. pen., soluţia neînceperii urmăririi penale faţă de toţi intimaţii pentru faptele pretins a fi comise de fiecare şi indicate în mod concret, iar, pe de altă parte, în mod legal şi temeinic motivat, printr-o reală analiză asupra actelor premergătoare, prima instanţă a respins, ca nefondată, plângerea formulată de către petenta B.L.C., împotriva rezoluţiei procurorului, prin care s-a dispus soluţia menţionată şi astfel a menţinut rezoluţia dată.
În raport cu cele menţionate, Înalta Curte consideră că sentinţa pronunţată de prima instanţă este legală şi temeinică sub toate aspectele.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petiţionară B.C.L. împotriva sentinţei penale nr. 88 din 9 septembrie 2008 a Curţii de Apel laşi, secţia penală.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., se va obliga recurenta petiţionară la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petiţionară B.C.L. împotriva sentinţei penale nr. 88 din 9 septembrie 2008 a Curţii de Apel laşi, secţia penală.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 478/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 489/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
