ICCJ. Decizia nr. 647/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 647/2009
Dosar nr. 472/44/2008
Şedinţa publică din 24 februarie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Galaţi, prin sentinţa penală nr. 141/ F din 22 octombrie 2008, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de A.L. Galaţi, prin reprezentanţi F.M., S.M., P.I. şi C.N., împotriva ordonanţei de respingere a plângerii nr. 155/II-2/2008 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut că ordonanţa nr. 279/P/2007 din 27 decembrie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de comisarii de poliţie D.C., O.I., precum şi faţă de subcomisarii P.S. şi A.V., toţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu în contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), de neglijenţă în serviciu, prevăzută de art. 249 din acelaşi cod, de divulgare a secretului profesional, prevăzută de art. 196 C. pen., de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 din acelaşi cod, de instigare, prevăzută de art. 25 C. pen., la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 din acelaşi cod, de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen. şi de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 323 din acelaşi cod, actele premergătoare reţinând că faptele nu există, temeiul legal al neînceperii urmăririi penale constituindu-l dispoziţiile art. 228 alin. (4) C. proc. pen., cu referire la art. 10 lit. a) din acelaşi cod.
Totodată, prin aceiaşi ordonanţă, s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, organ judiciar competent să soluţioneze faptele sesizate în ce-i priveşte pe agenţii de poliţie M.C., M.D., S.C.T., C.C., Ş.C. şi E.V., avându-se în vedere dispoziţiile art. 27 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 281/2003.
Împotriva sentinţei, în termenul legal, au declarat recursuri A.L. Galaţi, reprezentată de F.M. şi S.M., administrator, P.I., C.N., membri ai comitetului executiv şi F.M., recurenţii, în scris, susţinând că sentinţa „este vădit nelegală, netemeinică, părtinitoare, nulă, politică, cinică, instanţa nu s-a pronunţat şi asupra plângerilor formulate de petenţii persoane fizice, li s-a încălcat flagrant dreptul la apărare, F.M. a solicitat desemnarea unui apărător din oficiu, el făcând dovada imposibilităţii angajării unui apărător ales", cerere asupra căreia instanţa de fond nu s-a pronunţat.
La fila dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, există, sub semnătura lui F.M. (zis P.), un act prin care, în dezvoltarea cererii de acordare a apărării gratuite, acesta subliniază că „din motive de sănătate fizică şi psihică, este în imposibilitatea de a se apăra singur, nu poate motiva recursul, nu realizează venituri şi nu are starea socială şi starea materială care să-i permită angajarea unui avocat şi/sau deplasarea la Bucureşti".
Recursurile nu sunt fondate.
Este de amintit că, potrivit dispoziţiilor art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., soluţionând plângerea, instanţa verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului cauzei, precum şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.
Astfel, din verificarea lucrărilor cauzei, se reţine că, în analizarea plângerii, actele premergătoare efectuate de procuror au constatat că urmare unui memoriu, depus de numita D.T., în numele mai multor locatari ai A.L. Galaţi, lucrare înregistrată la Secţia nr. 4 Poliţie Galaţi, soluţionarea a fost repartizată subcomisarului A.V.
Ulterior, prin raportul nr. 453 din 30 octombrie 2006, comisarul de poliţie O.I., comandantul secţiei, a propus clasarea memoriului, cu motivarea că verificările au stabilit că urmare plângerii penale a petentului F.M., sub nr. 497518 din 16 august 2006, s-a înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi un referat cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală. Ca atare, Poliţia Municipiului Galaţi a adus la cunoştinţă lui D.T. rezultatul verificărilor, adresa fiind semnată de comisarul D.C.
Aceeaşi petentă, la 20 noiembrie 2006, cu o nouă cerere, a solicitat să i se comunice dacă sunt înregistrate cauze penale privind conducerea asociaţiei de locatari, ei răspunzându-i-se, prin adresa nr. 503.296, semnată de subcomisarul P.S., că se află în lucru dosarul penal nr. 497433/2006 privind pe S.M., administrator, precum şi pe alţi membri ai respectivei asociaţii.
Pe fond, unii locatari ai imobilului în care se constituise A.L. au cerut convocarea adunării generale şi sprijinul lucrătorilor secţiei, aceasta în vederea asigurării ordinii şi liniştii, pentru că existau nemulţumiri în legătură cu activitatea conducerii asociaţiei.
Adunarea generală a avut loc, la data de 17 decembrie 2006, o parte din participanţi cerând schimbarea conducerii, cerere care i-a nemulţumit pe F.M., preşedinte, pe S.M., administrator, pe C.N. şi P.I., aceştia din urmă membri ai comitetului, ei declarând şedinţă închisă şi manifestându-şi intenţia de a părăsi sala. Respectiva adunare generală a avut loc în prezenţa agentului principal de poliţie S.C.T., astfel cum ceruse D.T., el consemnând lucrările într-un proces verbal.
Rezultatul adunării generale a fost desemnarea unei noi conduceri, D.T. fiind aleasă preşedinte.
F.M., la 19 decembrie 2006, a cerut lucrătorilor aceleiaşi secţii, să se prezinte la imobilul unde-şi avea sediul asociaţia, cu motivarea că noua conducere blocase uşa de acces.
A.V. şi B.C., subinspector de poliţie, au consemnat cele constatate, procesul-verbal fiind semnat fără obiecţiuni, atât de D.T., cât şi de F.M.
În continuare, la 22 decembrie 2006, 29 decembrie 2006 şi 3 ianuarie 2007, la solicitarea noii conduceri a asociaţiei, s-au deplasat S.C.T. şi C.C., la 3 ianuarie 2007, ei fiind însoţiţi şi de agenţii de poliţie Ş.C. şi E.V., la această ultimă dată întocmindu-se proces verbal de inventariere a bunurilor asociaţiei.
Fosta conducere a asociaţiei a formulat mai multe plângeri la Secţia 4 Poliţie şi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi (7 în total), iar la 1 februarie 2007, agentul şef principal M.C. a dispus conexarea lor la dosarul nr. 8985/P/2006 al parchetului şi a întocmit referat cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală.
La 22 ianuarie 2008, prin rezoluţia nr. 8985/P/2006, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi a confirmat propunerea.
Ca atare, plângerea asociaţiei, în numele şi pentru aceasta a persoanelor fizice din fosta conducere, precum şi ca persoane fizice F.M., S.M., C.N. şi P.I., prin care au apreciat că D.C. şi O.I., ca, de asemenea, P.S. şi A.V. ar fi divulgat date cu caracter de secret de serviciu pentru că ar fi eliberat unele acte persoanelor ce nu aveau calitatea de reprezentanţi statutari/legali ai asociaţiei sau au dispus, în mod abuziv, deplasarea şi prezenţa poliţiştilor la acea adunare generală a locatarilor imobilului 761 Galaţi, la solicitarea unuia dintre aceştia, oricare ar fi fost acela, verificată fiind sub aspectul legalităţii şi temeiniciei actelor premergătoare, este nefondată sentinţa pronunţată, fiind legală şi temeinică, intimaţii acţionând în limita atribuţiilor funcţionale şi cererilor ce li s-au înaintat, ei fiind abilitaţi să răspundă necesităţii păstrării ordinii, inclusiv în cadrul organizării şi funcţionării asociaţiilor de locatari/proprietari.
Totodată, soluţia procurorului, de disjungere a cauzei faţă de alte persoane despre care petenţii s-au plâns, având în vedere calitatea acestora, este, de asemenea, legală.
Pentru că în recursurile formulate, petenţii nu au susţinut motive care să conducă la casarea hotărârii, în fapt ele fiind cereri care nu au legătură cu cauza, iar în materia plângerii împotriva actelor procurorului, Codul de procedură penală nu prevede asistenţă juridică obligatorie, recursurile vor fi respinse ca nefondate.
Conform dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen., cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., recurenţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionarii A.L. Galaţi prin reprezentant F.M., S.M., P.I., C.N. şi F.M., împotriva sentinţei penale nr. 141/ F din 22 octombrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurenţii petiţionari să plătească statului sumele de câte 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 617/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 651/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
