ICCJ. Decizia nr. 593/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 593/2009
Dosar nr. 3452/121/2008
Şedinţa publică din 19 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 351 din 11 septembrie 2008, pronunţată în dosarul nr. 3452/121/2008 al Tribunalului Galaţi, secţia penală, inculpatul I.I. a fost condamnat, în baza art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la o pedeapsă de 18 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsa principală aplicată, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 13 aprilie 2008 până la zi.
Totodată, inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile către partea civilă I.P. şi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt.
În ziua de 11 aprilie 2008, inculpatul I.I. a consumat băuturi alcoolice la locuinţa sa din satul Torceşti, jud. Galaţi, împreună cu unchiul său, victima I.G. şi martorul I.Ş.
La un moment dat, inculpatul i-a aplicat martorului I.Ş. mai multe lovituri cu pumnii, determinându-l pe acesta să plece de la faţa locului.
Văzând atitudinea agresivă a inculpatului, şi victima I.G. a încercat să plece de la locuinţa acestuia, dar a fost împiedicată, fiind trasă de haine şi mai apoi lovită cu pumnii şi picioarele.
Deşi victima se afla în stare de ebrietate şi nu riposta, inculpatul a dus-o lângă un spalier şi a legat-o cu sârmă, după care a luat un chibrit şi a dat foc victimei, hainele acesteia arzând complet, cauzându-i arsuri pe toată suprafaţa corpului.
Speriat, inculpatul a luat o găleată cu apă şi a stins focul de pe victimă, după care a luat-o, a îmbrăcat-o cu alte haine şi a dus-o într-o cameră a locuinţei.
A doua zi, martorul I.A. a venit la locuinţa inculpatului unde a văzut victima în stare de agonie, a anunţat salvarea, dar la sosirea personalului medical s-a constatat că victima decedase.
Din raportul de necropsie rezultă că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat şocului combustional consecutiv unor arsuri prin flacără deschisă pe circa 60 – 65 % din suprafaţa corpului.
Prin Decizia penală nr. 146/ A din 21 noiembrie 2008, pronunţată în dosarul nr. 3452/121/2008, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi a desfiinţat în parte sentinţa penală nr. 351 din 11 septembrie 2008 a Tribunalului Galaţi, numai în ceea ce priveşte latura penală a cauzei şi în rejudecare:
- a fost majorată de la 18 ani la 20 ani închisoare pedeapsa principală aplicată inculpatului I.I., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. c) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP);
- a fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dedus durata reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de 13 aprilie 2008 până la zi.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.
S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul I.I., acesta fiind obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei din urmă decizii, inculpatul a declarat recurs, invocând prin apărătorul desemnat din oficiu, cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât şi din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., combinat cu art. 3856 alin. (1) şi art. 3857 alin. (1) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte fapta penală săvârşită, cât şi în ce priveşte comportarea făptuitorului.
Pe de altă parte, pedeapsa şi modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în aşa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare.
Operaţiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei şi autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
În speţa de faţă, instanţa de apel a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului I.I., atât sub aspectul naturii şi al cuantumului acesteia, cât şi ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Având în vedere condiţiile concrete ale săvârşirii infracţiunii, gradul ridicat al pericolului social concret al infracţiunii, precum şi violenţa ieşită din comun cu care a acţionat inculpatul, îl exclud pe acesta de la o reevaluare a criteriilor de individualizare cu care a operat instanţa de apel.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.I.
Potrivit art. 38517 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la 13 aprilie 2008, până la 19 februarie 2009.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.I. împotriva deciziei penale nr. 146/ A din 21 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Deduce din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive de la 13 aprilie 2008 la 19 februarie 2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 574/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 617/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
