ICCJ. Decizia nr. 832/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 832/2009
Dosar nr. 387/122/2008
Şedinţa publică din 10 martie 2009
Deliberând asupra recursului de faţă pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei constată următoarele:
1. Tribunalul Giurgiu, secţia penală, prin sentinţa nr. 575 din 29 octombrie 2008, a în baza art. 345 alin. (2) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul V.A., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 şi 175 lit. i) C. pen. [„în public"] la pedeapsa principală de 20 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe durata de 10 ani (pedeapsă complementară).
În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului pe durata executării pedepsei închisorii drepturile prevăzute la art. lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 04 noiembrie 2007 la zi.
În baza art. 350 alin (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 14 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ., a fost admisă acţiunea civilă formulată de numita S.F.
A fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de numitul S.N.
A fost obligat inculpatul să plătească părţii civile S.F. suma de 2000 lei cu titlu de despăgubiri materiale.
A fost obligat inculpatul să plătească părţi civile S.N. suma de 5000 lei cu titlu de despăgubiri materiale şi suma de 5000 lei cu titlu de despăgubiri morale.
În baza art. 14 C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen., a fost admisă acţiunea civilă formulată de Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
A fost obligat inculpatul să plătească părţii civile Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti suma de 2630 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare ocazionate de îngrijirea victimei S.A. plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la achitarea integrală a debitului.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat 1 (un) briceag (cuţit), cu un mâner din lemn de culoare maro, cu lungimea totală de 23 cm, lungimea lamei de 10,5 cm.
În baza art. 191 alin (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 700 lei cheltuieli judiciare din care 100 lei reprezintă onorariu apărător oficiu sumă ce s-a avansat din fondurile Ministerului de Justiţie.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a constatat că prin rechizitoriul nr. 390/P/2007 din 27 februarie 2008 Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu a dispus trimiterea în judecată în stare de arest a inculpatului V.A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., constând în aceea că, în data de 03 noiembrie 2007, în jurul orelor 22,30, în timp ce se afla pe o stradă din localitatea Crevedeia Mică inculpatul a înjunghiat de două ori, în zona abdominală, pe victima S.A., provocându-i leziuni grave care au condus la deces.
În faza cercetării judecătoreşti au fost audiate părţile vătămate S.C., S.F. S.N., martori C.P.L., N.F., D.I., C.M., S.C., V.F., V.M., B.V.l., E.G. şi D.A.
După ce inculpatului V.A. i-au fost aduse la cunoştinţă prevederile art. 70 C. proc. pen., acesta a învederat instanţei de judecată că nu doreşte să dea declaraţie.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, tribunalul a reţinut, în fapt, că pe data de 03 noiembrie 2007, în jurul orelor 21,00, inculpatul V.A. în timp ce se afla pe o stradă din localitatea Crevedia Mică judeţul Giurgiu, a avut o altercaţie cu martorii V.S.C şi V.L., ocazie cu care s-au lovit reciproc, după care inculpatul s-a deplasat la locuinţa sa unde i-a povestit cele întâmplate fratelui său V.F., care i-a anunţat pe martorii D.A. şi D.I., cumnaţii săi, după care au plecat cu toţii la discoteca „C.S." din localitate, cu scopul de a-i căuta pe cei care l-au agresat pe inculpat, acesta din urmă făcând şi el deplasarea la discotecă.
Din cuprinsul probelor administrate în cauză se mai reţine că, aceştia ajungând în faţa discotecii, au observat că victima S.A. tocmai ieşea din discotecă, însoţit fiind de martorii V.S.C. şi V.L., tocmai cei pe care-i căuta inculpatul şi grupul său, motiv pentru care s-au apropiat de autoturismul în care se afla victima S.A. şi cei doi martori (aceşti din urmă fiind aşezaţi pe bancheta din spate) şi au început să-i reproşeze victimei faptul că îi transporta pe cei doi, între victimă şi inculpat şi grupul acestuia izbucnind o altercaţie, martorul D.A. chiar băgând mâna în care avea un cuţit pe geamul din dreapta şoferului. Victima S.A. s-a ferit, trăgându-se mai departe de geamul maşinii, timp în care celelalte persoane din grupul inculpatului loveau maşina, agresivitatea la care era supus, determinând victima S.A. să coboare din maşină şi să intre în discotecă.
După un timp victima S.A. a părăsit discoteca pentru a merge la autoturism, însă între cele două grupuri, cel al victimei şi cel al inculpatului a izbucnit din nou o altercaţie, ocazie cu care inculpatul i-a aplicat victimei S.A. două lovituri de cuţit în zona abdominală, provocându-i victimei leziuni grave soldate cu hemoragie internă şi externă, S.A. decedând, deşi s-a încercat salvarea acestuia.
Declaraţiile inculpatului V.A., date în cursul urmăririi penale, în faza cercetări judecătoreşti, după aducerea la cunoştinţă a prevederilor art. 70 C. proc. pen., refuzând să dea declaraţie, prin care a recunoscut în mod constat că a lovit cu briceagul ce-l avea asupra sa victima S.A. coroborându-se cu declaraţiile martorilor C.M. şi D.A., martori ce au văzut personali cum inculpatul a lovit cu cuţitulvictima S.A., precum şi cu declaraţiile martorilor S.C., V.F., V.M. şi B.V.l.
În drept, fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 174 şi 175 lit. i) C. pen.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social al faptei săvârşite de inculpat, persoana făptuitorului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Având în vedere pericolul social concret ridicat al faptei ilicite şi periculozitatea sporită a inculpatului.
Decurgând din modul şi mijloacele de comitere a faptei, acesta aplicând mai multe lovituri de cuţit părţii vătămate (în vârstă de 23 ani), în zona abdominală, zonă vitală a organismului, lovituri ce au condus la decesul acesteia, partea vătămată ajungând la spital, unde a fost transportată de urgenţă, în stare de şoc hemoragic, violenţei inculpatului punându-i capăt martorul C.M. care l-a lovit cu piciorul peste mâna în care avea cuţitul atunci când acesta a încercat să-i aplice victimei o a treia lovitură în timp ce era căzută, la pământ, tribunalul a apreciat că un cuantum al pedepsei de 20 (douăzeci) ani închisoare este în măsură să contribuie la reeducarea inculpatului şi îndreptarea sa pe viitor, urmând a-i fi interzise pe o perioadă de 10 ani şi drepturile prevăzute la art. 64 lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară.
Pe latură civilă, prin declaraţia de la dosar, numita S.F. soţia defunctului S.A. s-a constituit parte civilă cu suma de 2000 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu înmormântarea soţului său, bani cu care a cumpărat prosoape, băutură, a plătit preotul, în suma de 2.000 lei fiind incluşi şi banii cheltuiţi cu pomenirile ulterioare, sumă ce a fost dovedită cu declaraţiile martorilor C.P.L., S.N. şi N.F., audiaţi în cercetarea judecătorească, în cauză.
De asemenea, S.N. s-a constituit parte civilă în cauză şi cu suma de 10.000 lei daune morale, în considerarea gradului de rudenie apropiat dintre acesta şi defunct, victima S.A. fiindu-i fiu părţii civile, cerere admisă în apel în limita sumei de 5000 lei, cu motivarea că suferinţa suportată în urma pierderii unei persoane apropiate nu poate fi cuantificată bănesc, însă cert este că aceasta există în cauză.
2. Apelul declarat în cauză de inculpatul V.A. criticând sentinţa pentru netemeinicie în sensul reducerii pedepsei prin reaprecierea criteriilor de individualizare din art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 304/ A din 16 decembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia penală, fiind menţinute în totalitate ca fiind legale şi temeinice rezolvările juridice pe latură penală şi civilă adoptate de instanţa de fond.
Conform art. 383 alin. (11) raportat la art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută arestarea preventivă în cauză a inculpatului fiind computată din pedeapsă detenţia în continuare la zi.
A fost obligat inculpatul-apelant, potrivit 192 alin. (2) C. proc. pen., la plata sumei de 250 lei din care suma de 200 lei a reprezentat onorariu pentru apărător din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
3. Împotriva deciziei amintite s-a declarat în termen recurs de către inculpatul V.A., cale de atac nemotivată în conformitate cu dispoziţiile art. 38510 alin. (2) C. proc. pen., susţinută oral cu ocazia dezbaterilor prin apărător în limitele criticii de netemeinicie din apel corespunzător cazului de casare prevăzută de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.
Examinând Decizia atacată în raport cu motivul invocat cât şi din oficiu, în limitele art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpat este nefondat urmând a fi respins ca atare, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., pentru considerentele arătate în continuare.
Instanţa de fond a stabilit şi reţinut în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, pe baza unei analize amănunţite a materialului probator administrat în cauză, fiind respectate prevederile art. 63 C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor pe baza cărora s-a pronunţat hotărârea de condamnare a inculpatului conform art. 345 alin. (2) C. proc. pen.
Inculpatul a recunoscut în faza de urmărire penală că a lovit pe victima S.A. cu un briceag, declaraţiile acestuia coroborându-se, conform art. 69 C. proc. pen., cu declaraţiile martorilor oculari C.M. şi D.A., cu declaraţiile celorlalţi martori audiaţi în cauză, S.C., V.F., V.M., B.I. precum şi cu constatările şi concluziile raportului medico-legal de necropsie şi celelalte înscrisuri medicale aflate la dosar.
În drept, fapta inculpatului constând în aceea că, în data de 03 noiembrie 2007, în jurul orelor 21,00, în timp ce se afla pe o stradă din localitatea Crevedia Mică, jud. Giurgiu, a înjunghiat de două ori, în zona abdominală, pe victima S.A., provocându-i leziuni grave care au condus la decesul acesteia a fost corect încadrată în dispoziţiile art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat.
Curtea constată că individualizarea pedepsei, prin fixarea cuantumului acestora la 20 de ani închisoare s-a făcut în mod judicios de instanţa de fond care a avut în vedere toate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), luându-se în considerare atât gradul de pericol social concret al faptei, deosebit de ridicat, pus în evidenţă de împrejurările şi modalitatea în care a fost comisă, de urmările produse cât şi circumstanţele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut săvârşirea faptei în faza de urmărire penală, în cursul judecăţii uzând de dreptul la tăcere prevăzut de lege.
În apel, inculpatul nu a adus elemente noi în circumstanţiere personală care să justifice o reindividualizare a pedepsei în sensul reducerii acesteia.
În acest context, Înalta Curte apreciază că raportat la gravitatea faptei şi la periculozitatea sporită a inculpatului, periculozitate ce rezultă din modul şi mijloacele de comitere a faptei, acesta aplicând victimei (în vărstă de 23 de ani) mai multe lovituri de cuţit, în zona abdominală, zonă vitală a organismului, continuarea agresiunii fiind oprită de martorul C.M. care l-a lovit pe inculpat cu piciorul peste mâna în care avea cuţitul atunci când acesta a încercat să-i aplice victimei o a treia lovitură în timp ce era căzută la pământ fără apărare, victima fiind transportată de urgenţă la spital, în stare de şoc hemoragie, decedând a doua zi, un cuantum al pedepsei de 20 (douăzeci) de ani închisoare este în măsură să asigure realizarea scopului preventiv-educativ prevăzut de art. 52 C. pen.
În privinţa laturii civile a cauzei soluţia dată de instanţa fondului este temeinică şi legală, reţinându-se în mod corect că în cauză sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, conform art. 998 – art. 999 C. civ., iar natura şi cuantumul despăgubirilor acordate părţilor civile au fost în mod just determinate.
Conform art. 38516 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reţinerii/arestării preventive cu începere de la 4 noiembrie 2007 la 10 martie 2009.
Inculpatul recurent aflat în culpă procesuală prin respingerea căii de atac va fi obligat către stat, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la plata sumei de 400 lei din care 200 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu, avansat din fondul Ministerului Justiţiei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.A. împotriva deciziei penale nr. 304 din 16 decembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia II penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 4 noiembrie 2007 la 10 martie 2009.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 786/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 843/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
